Restaurarea – o meserie și o pasiune

La Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) din Centrul Vechi al capitalei, are loc până la jumătatea lunii iunie, expoziția Fragment. Experiența restaurării.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ion Puican, 29.05.2021, 10:53

La
Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) din Centrul Vechi al capitalei,
are loc până la jumătatea lunii iunie, expoziția Fragment. Experiența restaurării.
În cadrul expoziției vizitatorii pot cunoaște laboratoarele de restaurare ale
muzeului – pictură, metal, lemn, ceramică, hârtie și textile. O incursiune în
istorie deopotrivă cu o intrare în culisele din spatele exponatelor – acolo
unde acestea sunt păstrate, îngrijite și restaurate de către oameni dedicați și
pasionați.

Am avut ocazia să stăm de vorbă cu restauratoarea Sorina Gheorghiță,
colaborator al MNIR în cadrul laboratorului de restaurare pictură, despre munca
din spatele tablourilor expuse și mai ales despre munca de restaurator în sine:

Din 2013, de când a fost acreditat laboratorul de restaurare
pictură de șevalet din cadrul Muzeului Național de Istorie al României, au fost
restaurate aproximativ 25 de tablouri. Multe dintre aceste tablouri sunt
pictate de pictori români cunoscuți, cum ar fi Luchian, Tonitza, Ressu, Stoica,
Teodorescu-Sion. Ele se referă bineînțeles la evenimente, mai ales la scene de
război – se referă la Războiul de independență sau la Primul Război Mondial. O
lucrare importantă care a fost restaurată este cea a lui Aman – Proclamarea
Unirii – este vorba despre unirea Principatelor – o scenă foarte cunoscută care
apare deseori în legătură cu acest eveniment.

Care
sunt etapele restaurării unui tablou? Cum se derulează procesul? Sorina
Gheorghiță:

În ceea ce privește pașii restaurării unui tablou, în momentul
în care s-a luat decizia ca un tablou să fie restaurat, el a fost deja cercetat
de conservatorul care se ocupă de depozitul de pictură, împreună eventual cu
restauratorul, și s-a luat această decizie în comun. În momentul în care a
ajuns în laboratorul de restaurare, acest tablou este supus unui proces de
cercetare cu diverse mijloace: lumină directă, lumină laterală, lumină
ultravioletă, uneori suntem nevoiți să folosim lumină infraroșu sau raze X.
Folosim analize, laboratorul Muzeului Național de Istorie are un laborator de
investigații foarte bine dotat, care ne ajută de câte ori avem nevoie… Apoi,
după ce se fac toate aceste investigații și se stabilește foarte clar
compoziția stratului pictural, se stabilesc în același timp toate degradările
și cauzele degradărilor. Apoi se procedează la o propunere de restaurare
detaliată, în care sunt prezentate toate operațiunile necesare pentru
restaurarea tabloului – această cercetare și aceste propuneri de intervenție
sunt supuse unei comisii de restaurare care se întrunește și își dă acordul. Bineînțeles,
procesul de restaurare se încheie, iar lucrarea gata restaurată este din nou
prezentată unei comisii care constată respectarea pașilor propuși pentru
restaurare și starea în care se află lucrarea după restaurare, apoi ea se
întoarce în depozit sau este expusă în cadrul unor expoziții, cum este cea de
față. Cele mai frumoase surprize apar, de fapt, în timpul curățării, care este
o operațiune spectaculoasă, fie că îndepărtăm numai vernis-ul și depunerile de
pe suprafață. Ies la iveală numeroase detalii care nu sunt vizibile sau
culorile sunt mult mai vii. De asemenea, dacă lucrarea a fost acoperită în timp
de anumite repictări, avem surpriza să găsim unele detalii care au devenit
absolut invizibile sau chiar semnături.

În
cadrul expoziției Fragment, o importantă secție este reprezentată spectaculos
– laboratorul de restaurare metal. Mai mult, în expoziție sunt prezentate
pentru prima oară publicului într-o etalare deosebită, obiecte de bronz și fier
din situl arheologic descoperit în 2012 la Tărtăria, județul Alba, centrul
României. Am discutat despre această descoperire deosebită cu arheologul Corina
Borș:

Situl arheologic de la Tărtăria – Podul Tărtăriei Vest – a fost
descoperit în primăvara anului 2012. Această descoperire a avut loc în
contextul unor ample lucrări de cercetare arheologică preventivă, realizat în
legătură cu construirea autostrăzii de-a lungul văii Mureșului. Cele două
depozite, conținând obiecte din bronz și fier, au fost descoperite într-un
context arheologic cu totul special, anume șanțul vest de delimitare a
habitatului hallstattian, obiectele au fost depuse în două vase realizate din
lut, toate acestea fiind prelevate de arheologi. Primul depozit, denumit
Tărtăria 1, conține, din ceea ce știm până în acest moment, și veți vedea de
ce, peste 400 de obiecte realizate din bronz și fier, care datează în mare din
intervalul cronologic al secolelor XIX-XVIII înainte de Hristos. Cel de-al
doilea conține 50 de obiecte, de asemenea datate la același orizont cronologic.

Care
dintre piesele descoperite au cea mai mare valoare arheologică şi istorică? Din nou Corina Borș:

Piesele de excepție care au fost conținute de aceste depuneri
votive preistorice – am putea aminti de un colan pectoral, un set fastuos de
harnașament compus din zăbală cu muștiuc, dar și o serie de falere – medalii de
aur care se dădeau soldaților romani ca premiu și care erau purtate la gât -
precum și numeroase alte obiecte de port realizate din bronz. În expoziția Fragment, care este încă
deschisă la Muzeul Național de Istorie a României, puteți admira pe de o parte
colanul compus din cele 7 părţi, dar și, într-o etalare inedită, setul de
harnașament expus pe un bust de cal realizat la scară reală, ca și o serie de
obiecte de podoabă, obiecte de port, ale unui set masculin, de asemenea expuse
pe un bust de bărbat. Nu în ultimul rând, este etalat și un colier din mărgele
de bronz – o piesă, de asemenea, foarte rară pentru această perioadă așa numită
a Hallstatt-ului mijlociu din zona bazinului Dunării. Și dat fiind faptul că
descoperirea a fost realizată de arheologi și au putut fi prelevate cu foarte
mare atenție toate fragmentele păstrate din aceste depuneri, au putut fi
prelevate inclusiv materiale organice care au permis datarea cu precizie a
acestei descoperiri.