Muncind în România

140.000 de lucrători străini au fost aduși cu permise de muncă în România în 2023, numărul maxim admis de administraţia de la Bucureşti.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Sorin Iordan, 19.09.2023, 15:46

140.000 de lucrători străini au fost aduși cu permise de muncă în România în 2023, numărul maxim admis de administraţia de la Bucureşti. Anul trecut, când contingentul agreat a fost identic, aproape 11.000 firme românești au solicitat eliberarea de adeverințe privind forța de muncă disponibilă pentru locul de muncă vacant. În acest context, peste 29.000 de lucrători au venit din Bangladesh, aproape 16.500 din Nepal şi circa 13.000 din Pakistan.

Printre alte state de provenienţă ale muncitorilor străini din România au fost Sri Lanka, India, Turcia, Egipt, Maroc sau Vietnam. Ministerul Muncii arată că, în 2021, când contingentul a fost stabilit la 50.000 de lucrători, au fost eliberate doar 42.286 de avize, deci sub plafonul stabilit, iar în 2020, din cele 30.000 locuri de muncă disponibile pentru cetăţenii străini, au fost ocupate doar 22.304.

Principalele ocupații pentru care au fost eliberate adeverințe de muncă în România în 2022 au fost muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet, muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor, muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții, lucrător comercial, manipulant mărfuri, agent de securitate, lăcătuș mecanic şi ajutor de bucătar.

Potrivit datelor de la Inspecția Muncii, cei mai mulți cetățeni străini angajați în România activează în construcții, la executarea lucrărilor rezidențiale și nerezidențiale (peste 15.000), în restaurante (mai mult de 9.000) și în transporturi rutiere de mărfuri (circa 3.000).

34% din numărul total de muncitori care lucrează în România, adică aproximativ 41.100, activează în București. Cei mai mulți lucrători străini din Capitală provin din Nepal (peste 6.100), Turcia (aproape 4.000), Ucraina (aproximativ 3.500) și Sri Lanka (peste 3.200). Următoarele zone din România după numărul de cetăţeni străini cu contracte de muncă sunt judeţele Ilfov, adiacent Bucureştiului, Timiș şi Arad, în vest, Constanța, în sud-est, Cluj şi Bihor, în nord-vest, Brașov, în centru, Iaşi, în nord-est şi Argeş, în sud.

În România, câştigul salarial mediu net a fost în iulie de 4.565 lei adică aproape 919 Euro, în scădere cu 35 lei sau 7 Euro faţă de luna anterioară, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, peste 10.500 de lei sau 2.130 de Euro, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante, circa 2.500 de lei sau 512 Euro. Comparativ cu luna iulie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 14,8 procente.

Totodată, costul orar al forţei de muncă a crescut în România cu 14,4%, a transmis Oficiul European pentru Statistică. Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile şi costurile non-salariale, precum contribuţiile sociale plătite de angajatori. Analiza pe sectoare arată că cele mai mari creşteri ale costului orar cu forţa de muncă pe piaţa românească au fost înregistrate în construcţii (22,5%), în industrie (16,6%) şi în servicii (15%)