Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Săpânţa

Ne îndreptăm azi către nordul României şi ajungem în Maramureş. Regiunea a fost lăudată de-a lungul anilor de către multe publicaţii de prestigiu din toată lumea.

Săpânţa
Săpânţa

, 21.01.2017, 09:00


Ne îndreptăm azi către nordul României şi ajungem în Maramureş. Regiunea a fost lăudată de-a lungul anilor de către multe publicaţii de prestigiu din toată lumea. A fost descrisă ca fiind o lume veche, în care persistă tradiţii de mult uitate în alte părţi ale Europei. În anul 2015, National Geographic Traveler a inclus Maramureşul într-o listă de destinaţii turistice recomandate. De asemenea, publicaţia franceză LExpress a realizat în 2012 un top al celor mai frumoase 10 locuri de odihnă veşnică de pe glob. Iar aici a fost inclus Cimitirul Vesel din Săpânţa, Maramureş. Este faimos pentru crucile de lemn viu colorate, pe care sunt scrise epitafuri vesele. Iar, nu departe de Săpânţa, la doar 45 de km, turiştii pot înnopta în satul Breb, de unde se spune că pot admira „cea mai frumoasă Cale Lactee” pe care au văzut-o vreodată.



Noi revenim însă la Săpânţa, alături de preotul Grigore Luţai, parohul celebrului Cimitir Vesel. „La Săpânţa, primul obiectiv turistic ar fi Cimitirul Vesel. La nici un kilometru de acesta, se află mănăstirea Săpânţa Peri, pe malul Tisei, o lucrare de proporţii, din stejar. Biserica are 75 de metri înălţime. Este structurată pe trei nivele. Este o lucrare impresionantă, aşezată într-un parc dendrologic cu o suprafaţă de 21 de hectare, acoperite cu peste 30 de specii de arbori şi arbuşti. Este o construcţie impresionantă, realizată de meşterii maramureşeni de la Bârsana. Eu slujesc aici din anii 90. Rămân mereu impresionat câţi turişti vin aici de peste hotare, de pe toate continentele. Să nu uităm că Săpânţa este una dintre frumoasele localităţi din vechiul Maramureş, cu o întindere foarte mare, de 40 de hectare şi avem în zonă mii de hectare de pădure cu izvoare. Ne bucurăm că suntem vizitaţi nu numai vara şi iarna, ci în toate anotimpurile. Vin turişti şi din străinătate. Am apărut într-unul dintre cele mai mari cotidiane americane, The New York Times, pe prima pagină, de două ori. În 1998 şi în 2003. De multe ori, intru în cimitir îmbrăcat în haine laice şi mă amestec printre turişti îi văd stând cu orele printre cruci şi scriind amuzaţi pe carneţele epitafurile. Aici, la Săpânţa se râde.”



La Săpânţa se râde, dar se mănâncă şi foarte bine. Grigore Luţai, parohul Cimitirului Vesel. „Sunt maramureşan şi cunosc bine bucătăria noastră. La noi, în Ardeal, toate mâncărurile sunt foarte dulci. Se foloseşte foarte multă smântână. De multe ori, se evită ardeiul iute, iar mâncărurile nu sunt foarte piperate. Avem ciorbe foarte bune, ne mândrim cu mămăliga preparată în straturi cu brânză şi cu cârnaţi. Sunt feluri de mâncare care nu se mai găsesc în alte zone ale ţării.”



În Maramureş există câteva case tradiţionale în care se şi locuieşte, dar care sunt pregătite să primească şi turişti români sau străini. Interiorul este specific unei case ţărăneşti, pereţii sunt albaştri, iar ferestrele mici, din lemn. Au tot ceea ce presupune o cameră ţărănească, decorate cu obiecte de interior lucrate de meşteri din localitatea respectivă sau colectate pentru a completa recuzita existentă în casa respectivă. „Muzee vii”, după cum le numesc localnicii, în care pot fi văzute aceste obiecte, dar în care se poate pregăti şi o cină ţărănească.



Părintele Grigore Luţa: „Fiecare casă şi-a păstrat hainele ţărăneşti. Iar la Săpânţa mai există ceva specific, extraordinar. Fiecare casă are o cameră ţărănească, căreia îi spune „camera de cinste”. Acolo au loc evenimente de suflet. Nu se doarme niciodată. Paturile sunt foarte înalte şi foarte înguste. Acolo sunt cele mai frumoase covoare, farfurii şi icoane foarte vechi. Este altarul familiei. Acolo se ţine şi masa de cinste la botezul copilului. Camerele, pridvoarele şi casele tradiţionale sunt colorate în albastru, simbolul cerului pe pământ. Portul săpânţenilor este tot albastru intens.”


Şurdeşti, judeţul Maramureş
Vizitați România sâmbătă, 04 octombrie 2025

Şurdeşti, judeţul Maramureş

La poalele munţilor Gutâi, la intersecţia drumurilor care leagă oraşele Baia Sprie de Cavnic, se găseşte un frumos sat răsfirat, de zonă...

Şurdeşti, judeţul Maramureş
Foto: Ștefan Baciu/RRI
Vizitați România marți, 30 septembrie 2025

Constanţa multiculturală

Pentru vizitatorii care vor să afle mai multe despre istoria oraşului Constanţa, ar fi utilă o plimbare prin centrul vechi, aflat în zona...

Constanţa multiculturală
Biserica de lemn din Deseşti (foto Radio România Internaţional)
Vizitați România sâmbătă, 27 septembrie 2025

Popas cultural în comuna Deseşti, judeţul Maramureş

Comuna Desești este situată la aproximativ 42 km de Baia Mare şi la 23 km de Sighetu Marmației, fiind traversată de râurile Mara și Râușor....

Popas cultural în comuna Deseşti, judeţul Maramureş
Mocăniţa Transilvaniei
Vizitați România marți, 23 septembrie 2025

Teaca, în Mocăniţa Transilvaniei

Situată la 30 de km de municipiul Bistriţa, Teaca este o comună cu întinse suprafeţe de viţă de vie care fac parte din podgoria Lechinţa....

Teaca, în Mocăniţa Transilvaniei
Vizitați România sâmbătă, 20 septembrie 2025

Satul Plopiş, judeţul Maramureş

Plopiș este un sat în comuna Șișești din județul Maramureș, Transilvania, România. Prima atestare documentară datează din 1583. Etimologia...

Satul Plopiş, judeţul Maramureş
Vizitați România marți, 16 septembrie 2025

Vizitaţi România: Bran – Moeciu, leagănul turismului rural

Bran este o localitate binecunoscută nu numai în România, ci şi în străinătate, datorită interesului pentru Castelul Bran, o atracţie care...

Vizitaţi România: Bran – Moeciu, leagănul turismului rural
Vizitați România sâmbătă, 13 septembrie 2025

Pe urmele Regelui Charles, la Breb (Maramureş)

Astăzi vă invităm să descoperiţi un sat situat în partea central-nordică a Maramureșului: satul Breb, din comuna Ocna Șugatag. Atestat...

Pe urmele Regelui Charles, la Breb (Maramureş)
Vizitați România marți, 09 septembrie 2025

Sărata Monteoru

Bazele staţiunii Sărata Monteoru au fost puse la sfârşitul secolului al 19-lea, după începerea exploatării petrolului. La început, aşezarea...

Sărata Monteoru

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company