Sighişoara

Ne îndreptăm azi spre străduţele înguste ale unei cetăţi transilvănene, ridicată în secolul al XII-lea. Sighişoara a mai fost denumită şi Perla Transilvaniei.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Daniel Onea, 10.03.2018, 12:35

Ne îndreptăm azi spre
străduţele înguste ale unei cetăţi transilvănene, ridicată în secolul al
XII-lea. Sighişoara a mai fost denumită şi Perla Transilvaniei. Prima
atestare documentară a acesteia este din 1280, însă există dovezi că zona a
fost locuită de 4.000 de ani. Cetatea a avut marea şansă ca, în perioada
avântului industrial din România regimului comunist, să fie ocolită, blocurile
de locuinţe fiind construite la baza cetăţii. De altfel, Sighişoara a fost
inclusă încă de acum 19 ani în Patrimoniul Mondial UNESCO, iar de 731 de ani,
de când a fost întemeiată, în cetate încă locuiesc familii.

Este singura cetate
medievală locuită din România şi din sud-estul Europei, confirmă Dorin Stanciu,
toboşarul fortăreţei, care îi întâmpină zilnic pe turişti. Dorin ne-a vorbit în
special despre multele evenimente care au loc aici. Sighişoara se află în
patrimoniul UNESCO din 1999 şi are cele mai multe activităţi din an. Sunt
foarte multe festivaluri deja cunoscute în lume, nu numai în România. Cel mai
important şi un brand al nostru este Festivalul de Artă Medievală. Însă ne
mândrim şi cu festivalul intercultural ProEtnica, în cadrul căruia se întâlnesc
toate minorităţile din România, în număr de 20. Acestea fac paradă cu portul
lor popular şi cântă în limba lor. Turismul cultural este bine reprezentat la
Sighişoara. Trebuie menţionate şi Târgul de Crăciun, Zilele Oraşului
Sighişoara. De asemenea, în piaţa cetăţii, de un an, avem un trenuleţ medieval
care animă extraordinar atmosfera. Începând de anul acesta, turiştii primesc
căşti în care aud istoria locului. Din trenuleţ se văd oraşul de jos, casele
săseşti, şi se ascultă istoria saşilor din Transilvania şi din Sighişoara.

În Sighişoara veţi rămâne
cu siguranţă impresionaţi de Scara Acoperită sau Scara Şcolarilor, cum i se mai
spune, care face legătura între cetate şi şcoala situată pe un platou mai
înalt. Treptele din piatră pe care veţi urca în partea de sus a cetăţii sunt
acoperite de o construcţie din lemn, astfel că aspectul general este acela al
unui tunel. Ele erau destinate şcolarilor, în timpul iernii. La început, în
1662, când a fost construită, scara avea nici mai mult, nici mai puţin, de 300
de trepte. În anul 1849, în urma modificărilor, au rămas doar 175. Urcuşul în
sine este destul de dificil, întrucât treptele sunt destul de abrupte, însă, de
sus, puteţi fotografia întreagă zonă a Sighişoarei.

Conform statisticilor,
cei mai mulţi turişti vin din Europa occidentală, Israel şi din America de
nord. Sunt cuceriţi de atmosfera pe care o regăsesc în orice parte a anului,
dar impresionaţi şi de primire, spune Dorin Stanciu, toboşarul cetăţii
medievale. Este singurul loc din România în care
publicul e salutat în 60 de limbi, din partea primăriei Sighişoara. Este inedit
ce facem, iar cu experienţa mea de doar 15 ani am învăţat că este cel mai
important să mulţumim turiştilor. Sighişoara arată foarte bine, îşi păstrează
aspectul de Ev Mediu, se lucrează deja la infrastructură. În prezent, am depus
documentaţie la Ministerul Culturii şi vrem să obţinem fonduri pentru
reabilitarea a 930 de metri a cetăţii, a celor nouă turnuri de apărare şi a
celor 160 de case refăcute după marele incendiu din aprilie 1676.

Pentru o listă
actualizată a evenimentelor care au loc în cetate puteţi accesa portalul
municipalităţii. De asemenea, ar trebui să ştiţi că, deseori, locurile de
cazare s-au dovedit a fi insuficiente în preajma evenimentelor importante.
Aşadar, vizita va trebui planificată din timp.