Brăila

Situat pe malul stâng al Dunării, municipiul Brăila are, cel puțin în România, o arhitectură unică a străzilor. Privit de sus, orașul poate fi comparat cu o imensă pânză de păianjen, pentru că există mai multe străzi în arc de cerc.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ștefan Baciu, 02.01.2024, 10:03

Situat pe malul stâng al Dunării, municipiul Brăila are, cel puțin în România, o arhitectură unică a străzilor. Privit de sus, orașul poate fi comparat cu o imensă pânză de păianjen, pentru că există mai multe străzi în arc de cerc, care pornesc și se întorc la Dunăre, intersectate de alte străzi dispuse radial. Străzile Brăilei au luat această formă, în arc de cerc, de la conturul fortificațiilor cetății ridicate de otomani în 1540, după ce aceștia au ocupat așezarea de pe malul Dunării. Pe măsura extinderii localității, cartierele de case și de blocuri construite în ultimele decenii, nu au mai respectat geometria străzilor în arc de cerc.

Zona centrală a orașului, faleza și construcțiile din port amintesc de prosperitatea Brăilei de la începutul secolulului al 20-lea, când aici era o intensă activitate comercială. Din diverse motive, reprezentanți a peste 20 de etnii s-au stabilit în secolele 19 și 20 la Brăila, conferind orașului un aer cosmopolit. Mărturii ale timpurilor apuse sunt vechile clădiri din zona centrală a orașului, unele amenajate ca magazine, restaurante, sedii de bănci și de firme, unde se închiriau vapoare și se încheiau marile afaceri cu cereale. Kilometrul zero al orașului este Piața Traian unde se află statuia împăratului roman cu același nume, precum și Ceasul Mare, un monument pe al cărui soclu este pictată o corabie cu pânze – simbol al portului.

Gabriel Lâlă este un experimentat ghid de turism, gata să prezinte vizitatorilor, în tururile pe care le face, atracțiile orașului Brăila:

Putem porni din zona Piața Traian, unde se află vestitul Ceas Public, loc de întâlnire al brăilenilor din vremurile trecute, dar și a brăilenilor de astăzi, deși mai puțin. Ajungem apoi pe fosta stradă Regală, actuală stradă Mihai Eminescu, unde sunt foarte multe clădiri, bijuterii arhitectonice. Ne putem întoarce în zona Bisericii Grecești, pe Calea Călărașilor, unde sunt, la fel, clădiri interesante și putem finaliza turul în Grădina Publică.

În zona istorică a orașului poate fi observată clădirea impunătoare a Bisericii Grecești, construită în 1872 prin contribuția bogatei comunității elene din Brăila.

Gabriel Lâlă: Comunitatea greacă din Brăila, cercetând foarte multe documente din arhive, am văzut că era una dintre cele mai active comunități din acest oraș. Într-adevăr, sunt foarte multe personalități care au avut case, care au avut firme, afaceri, mori celebre care existau la Brăila, iar în momentul în care s-a construit această biserică a comunității, ei doreau să fie mândri de comunitatea din care fac parte.

În Evul Mediu, raiaua Brăilei a devenit cea mai mare cetate dintre cele construite de otomani pe malul Dunării, cu cinci ziduri de incintă, fiiind poziționată pe o faleză înaltă. În 1829, cetatea fost, pur și simplu, demolată după victoria rușilor în războiul purtat împotriva otomanilor, astfel încât în prezent mai pot fi văzute foarte puține ziduri din cetatea de altădată.

În Piața Traian, încadrată de clădiri-simbol, precum cea a Muzeului de Istorie și cea a Teatrului, care poartă numele unei mari actrițe a scenei românești, Maria Filotti, originară din Brăila, se află o biserică ortodoxă, Sf. Arhangheli Mihail și Gavril, biserică rezultată prin transformarea, în anul 1831 a unei moschei. Construcția păstrează elemente orientale și este dintre puținele biserici din România fără turle.

Revine ghidul de turism Gabriel Lâlă: Este o biserică interesantă. Astăzi este Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, fosta geamie pe care armata rusă nu a distrus-o la început de secol 19. Este o biserică interesantă unde se mai păstrează sageacul, acoperișul turcesc, ca stil oriental de construcție a clădirilor și care nu are turle. S-a construit ulterior clopotnița în spatele bisericii.

Din perioada otomană, mai există hrubele orașului, dar nu se pot și vizita, așa cum cum ar trebui. Avem un monument istoric, se numește Hruba Pulberăria Nouă, de exemplu. Este datat undeva la început de secol 19 în zona Grădinei Publice și sperăm să intre în circuitul turistic.

De asemenea, din perioada otomană se mai păstrează o singură casă turcească, iar pe acea casă, ca și monument istoric, scrie început de secol 19.

Chiar dacă dezvoltarea industrială a dus în timp la dispariția multor meșteșuguri, în zona istorică a orașului sunt străzi cu nume precum Zidari, Cojocari, Cavafi, nume de proveniență turcească, după cei care făceau încălțăminte și Brașoveni după negustorii români veniți din Șcheii Brașovului pentru a face comerț în Brăila.