Obţinerea dreptului de şedere pe termen lung
De la început, amintim că formalităţile pe care le vom prezenta în continuare nu se aplică cetăţenilor statelor Uniunii Europene şi ai Spaţiului Economic European.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Florin Orban, 04.12.2015, 09:56
De la început, amintim
că formalităţile pe care le vom prezenta în continuare nu se aplică cetăţenilor
statelor Uniunii Europene şi ai Spaţiului Economic European. Astfel, cetăţenii
străini non-UE îşi pot stabili domiciliul în România dacă îndeplinesc cumulativ
o serie de condiţii. Prima este aceea a unei şederi temporare continue şi
legale de 5 ani înaintea depunerii cererii, apoi dovada mijloacelor de
întreţinere, a asigurării sociale de sănătate şi a spaţiului de locuit.
Potrivit unui act normativ al Executivului de la Bucureşti, cetăţenii străini
care efectuează în România investiţii de cel puţin un milion de euro sau care
au creat peste 100 de locuri de muncă îşi pot stabili domiciliul în ţara
noastră fără să fi îndeplinit condiţia de şedere temporară în ţară în ultimii 5
ani. De asemenea, dreptul de şedere pe termen lung poate fi
acordat posesorilor de Carte albastră a Uniunii Europene, care au avut un drept
de şedere continuă pe teritoriul statelor membre ale Uniunii sau ale Spaţiului
Economic European în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii.
În
mod concret, persoanele care doresc să-şi stabilească domiciliul în România
trebuie să depună mai multe acte la sediul Inspectoratului General pentru Imigrări, instituţie aflată în
subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Mai întâi, este vorba de documentul
de trecere a frontierei de stat (paşaport), în original şi în copie, apoi de
copiile legalizate ale actelor de stare civilă, dacă este cazul. Sunt necesare
şi actele privind deţinerea legală a spaţiului de locuit, în original şi în
copie, dar şi cele doveditoare privind mijloacele de întreţinere în România.
Acestea din urmă pot fi un extras
de cont personal, un contract individual de muncă pentru cei angajaţi, iar cei
care desfăşoară activităţi comerciale pot prezenta bilanţul anual cu profitul
din activitatea realizată pe teritoriul României. De
asemenea, este necesară dovada asigurării sociale de sănătate. Pentru
eliberarea permisului de şedere permanentă trebuie achitate o taxă de cerere de
3 lei (70 de eurocenţi), 5 lei (puţin peste un euro) reprezentând taxa
extrajudiciară de timbru, o taxă de 128 de lei (29 de euro) reprezentând contravaloarea
aprobării cererii de acordare a dreptului de şedere pe termen lung în Romania,
dar şi 260 de lei (aproape 60 de euro), reprezentând contravaloarea permisului
de şedere pe termen lung. Permisul
de şedere pe termen lung are o valabilitate de 5 ani. Permisul are, însă, o
valabilitate de 10 ani în cazul membrilor de familie ai unui cetăţean român. În
acest din urmă caz, trebuie achitate doar taxa extrajudiciară de timbru de 5
lei şi contravaloarea permisului de şedere pe termen lung de 260 de lei.
