Certificările verzi, o necesitate pentru sectorul imobiliar
Certificările verzi au devenit o necesitate pentru proprietarii care vor să se diferenţieze în peisajul imobiliar competitiv actual, retailul fiind cel mai 'verde' sector, urmat de cel industrial-logistic şi de birouri
Adaugă ca sursă preferată în Google
Eugen Cojocariu, 25.05.2023, 12:07
Certificările verzi au devenit o necesitate pentru proprietarii care vor să
se diferenţieze în peisajul imobiliar competitiv actual, retailul fiind cel mai
‘verde’ sector, urmat de cel industrial-logistic şi de birouri, arată un raport
publicat de o mare companie de consultanţă imobiliară. Interesul proprietarilor
şi dezvoltatorilor imobiliari pentru sustenabilitate a crescut semnificativ în
ultimii ani, în contextul eforturilor de a se alinia la tendinţe şi ca răspuns
la cerinţele pieţei, lucru care se reflectă într-un număr tot mai mare de
certificări verzi obţinute, atrage atenţia raportul menţionat.
Astfel, sectorul de retail este pe primul loc, cu aproximativ 70-80% din
proiectele majore de retail din oraşele mari, precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, care deţin certificări verzi, urmat de segmentul
logistic şi industrial, cu 60-65% din stocul total de depozite moderne. Segmentul
de birouri ocupă locul al treilea, cu aproape 60% dintre clădiri certificate.
În anii următori, business-ul proprietarilor care nu reuşesc să se alinieze la
cerinţele de sustenabilitate va fi afectat, subliniază consultanţii.
Criteriile de mediu, sociale şi de guvernanţă (prescurtat ESG) nu mai sunt
doar o tendinţă sau o noţiune la modă, ci mai degrabă reprezintă un standard în
piaţa imobiliară, criza preţurilor la energie din 2022 având ca efect
stimularea acestor practici aflate în plină expansiune. Chiar dacă facem
abstracţie de European Green Deal al Comisiei Europene şi de obiectivele sale
ambiţioase, devine din ce în ce mai clar că atât chiriaşii, cât şi
dezvoltatorii sunt mult mai axaţi pe rezultatele şi beneficiile reale pe care
le aduc clădirile verzi, sănătoase şi eficiente. Prin urmare, avertizează
specialiştii, decalajul mare dintre proiectele care ţin cont de criteriile ESG
şi cele care nu o fac va creşte şi mai mult în următorul deceniu.
În condiţiile unei pieţe imobiliare oarecum tinere – de exemplu,
aproximativ jumătate din stocul modern de birouri din Bucureşti a fost livrat
în ultimii 10 ani -, nu ar trebui să fie o surpriză faptul că multe clădiri cu
destinaţie comercială sunt certificate verde, unele cu scoruri foarte bune
chiar la nivel european, au explicat consultanţii imobiliari.
În Bucureşti, 59% dintre clădirile de birouri cu o suprafaţă închiriabilă
de peste 5.000 de metri pătraţi sunt certificate verde, în timp ce în
Cluj-Napoca procentul ajunge la 68%, cu un aport semnificativ din partea
autorităţilor locale, care au oferit stimulente fiscale dezvoltatorilor imobiliari
pentru proiectele ‘verzi’. Totodată, şi în alte oraşe mari, în special
Timişoara şi Iaşi (nord-est), au fost adoptate stimulente fiscale similare.
Într-o lume post-Covid, cu inflaţie ridicată, şi într-o perioadă în care
este mai dificil să readuci angajaţii la birou, proprietarii caută din ce în ce
mai mult diferite certificări ESG care să-i diferenţieze pe piaţă, iar
chiriaşii sunt interesaţi şi dispuşi să plătească o chirie mai mare pentru
spaţii de birouri mai sustenabile, se precizează în raport.
