Un nou produs cu indicaţie geografică protejată

România are, începând cu 4 octombrie, un nou nume pe lista produselor recunoscute oficial, la nivel european. Cârnații de Pleșcoi au primit aprobarea Comisiei Europene pentru a deveni produs cu indicație geografică protejată.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ștefan Baciu, 15.10.2019, 10:13

România are, începând cu 4
octombrie, un nou nume pe lista produselor recunoscute oficial, la nivel
european. Cârnații de Pleșcoi au primit aprobarea Comisiei Europene pentru a
deveni produs cu indicație geografică protejată. Cârnaţii de Pleşcoi se alătură celorlalte 5 produse alimentare românești
protejate în UE: Scrumbia de Dunăre afumată, Novacul afumat din Țara
Bârsei, Telemeaua de Ibănești, Salamul de Sibiu și Magiunul de prune de
Topoloveni.

Cârnații de Pleșcoi au la
bază un amestec de carne de oaie, de vită, și uneori și de capră, fiind condimentați
cu ardei iute, usturoi și cimbru. Acest produs poate fi afumat, cu lemn sau
rumeguş de fag. Indicația geografică protejată
arată legătura dintre regiunea geografică specifică și denumirea produsului, în
cazul în care o anumită calitate, reputație sau altă caracteristică poate fi
atribuită în mod esențial originii sale geografice. Pentru a beneficia de
această etichetă de calitate, cel puțin una dintre etapele de producție,
prelucrare sau preparare trebuie să aibă loc în regiune. În registrul european
cu indicaţie geografică protejată se află produse alimentare, produse agricole
sau vinuri.

Despre semnificaţia includerii unui produs în registrul indicaţie geografică
protejată, şeful Biroului de
Presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Ştefan Turcu: E vorba de un statut pe care-l capătă produsul pe care noi îl numim cârnaţii de Pleşcoi. Intră într-o
galerie, dacă doriţi, selectă alături de peste 1.400 de produse la nivelul
Uniunii Europene, intră în acest registru al produselor protejate. Dar ce este
cu adevărat important este mai degrabă pentru consumatori şi pentru producători
în acelaşi timp. Din datele pe care le avem, rezultă că aproximativ 20% din
schimburi comerciale cu produse cu indicaţie geografică protejată sau cu
produsele cu denumire de origine protejată sunt transfrontaliere, adică în
principal, au un rol economic, îi ajută pe producători, în primul rând, să se
diferenţieze, dacă vreţi, faţă de alţi producători care sunt fake, care până
acum, de exemplu, foloseau acelaşi ambalaj, poate, sau acelaşi logo, aceeaşi
marcă, dar fără, de fapt, să respecte reţeta sau locul de provenienţă. Deci pe
de o parte, producătorii sunt ajutaţi, pentru că evident exista o concurenţă reală
pe piaţă, o concurenţă autentică şi, pe de altă parte, consumatorii pot fi
siguri că ceea ce consumă, ceea ce scrie pe etichetă, este cât se poate de adevărat.

Notorietatea celui mai recent intrat
produs românesc în registrul european este dată de faptul că este obţinut
într-o arie care cuprinde câteva localităţi din judeţul Buzău, iar la târgurile
organizate aici de secole, la intersecţia mai multor drumuri comerciale, erau
vânduţi şi aşa-numiţii cârnaţi de Buzău, mai târziu cârnaţi de Pleşcoi. Reţeta
a fost transmisă din generaţie în generaţie, păstrându-se procedeul artizanal de
producere a acestor cârnaţi, inclusiv partea de afumare cu lemn sau rumeguş de
fag provenit din pădurile de foioase din zona Buzăului.