Continuă reacţiile la blocarea drumului Albaniei şi Macedoniei de Nord spre UE

Extinderea Uniunii Europene către Balcanii de vest se află în impas. Mai multe state membre au blocat, luna trecută, drumul Albaniei şi Macedoniei de Nord către Uniunea Europeană, provocând un val de reacții critice.

Florin Orban, 07.11.2019, 09:25

Extinderea
Uniunii Europene către Balcanii de vest se află în impas. Mai multe state
membre au blocat, luna trecută, drumul Albaniei şi Macedoniei de Nord către
Uniunea Europeană, provocând un val de reacții critice.

Albania și Macedonia de Nord mai au de așteptat pentru începerea negocierilor de
aderare la Uniunea Europeană. La summitul de la mijlocul lunii trecute, liderii
țărilor membre ale Uniunii Europene nu au putut cădea de acord, în mod unanim,
asupra deschiderii
negocierilor cu cele două țări. Reacțiile nu s-au lăsat așteptate. Clotilde
Armand, membră a grupului Renew Europe din Parlamentul European și a Delegației
la Comisia parlamentară de stabilizare și de asociere Uniunea Europeană -
Albania, ne-a declarat:

Toate ţările care îşi doresc să adere la
Uniunea Europeană au primit un mesaj extrem de negativ prin decizia Consiliului
de a refuza deschiderea negocierilor de aderare a Albaniei şi Macedoniei de
Nord. Pentru mine, această decizie contravine unei politici europene coerente,
pentru că nu putem avea criterii de aderare bine definite, nu putem avea o
instituţie europeană care să recunoască aceste criterii drept îndeplinite, şi
totuşi cele două ţări să se lovească de un refuz. Atenţie, această recunoaştere
că criteriile au fost îndeplinite s-a întâmplat după o monitorizare atentă. Şi
totuşi cele două ţări se lovesc de un refuz. Ce perspective mai au atunci
statele candidate? Niciuna. Nu vor mai avea aceeaşi motivaţie să continue
reformele. În rezoluţia pe care am adoptat-o în Parlamentul European am
denunţat această eroare strategică. Pentru mine e vorba de credibilitatea
Uniunii Europene, în primul rând, dar şi de pericolul ca aceste ţări să intre
în sfera de influenţă economică şi politică a altor centre de putere din lume.

Eurodeputata Clotilde
Armand se arată totuși optimistă în raport cu responsabilitatea pe care țările
membre ale Uniunii ar trebui s-o arate cu privire la extinderea către Balcanii
de Vest.

Sper ca Franţa, Danemarca şi
Olanda să constate că Parlamentul European şi-a afirmat dezamăgirea faţă de
poziţia lor cu o foarte largă majoritate. Au fost 412 voturi în favoarea
rezoluţiei, faţă de 136 împotrivă. Unele guverne occidentale se tem de
emigraţia din aceste ţări balcanice. Atunci, este cu atât mai important să
contribuie la convergenţa lor economică cu spaţiul european. Noi ştim în
România, ce înseamnă acest lucru. Un proces de negociere este de lungă durată.
Avem timp să rediscutăm despre modalităţile practice ale extinderii. Cred însă
că trebuie să ajungem cât mai repede la un acord privind un orizont de timp
clar pentru cele două ţări.

Sper cu tărie ca toate statele europene să fie
responsabile şi să-şi dea seama că nu se poate continua dialogul cu aceste ţări
dacă le închidem uşa în faţă. Asta am făcut noi în Parlamentul European – un apel la
responsabilitatea tuturor statelor din Europa. Balcanii fac parte din istoria
Europei. Nimeni, cred, nu se îndoieşte că avem o datorie istorică faţă de
populaţia acestor ţări, care aspiră spre regimuri politice de tip european, cum
şi noi, în România, am fost exact în aceeaşi situaţie. Şi, pragmatic vorbind,
avem şi o nevoie de natură economică, aceea de a integra cât mai rapid în
fluxurile europene acest spaţiu, care este o placă turnantă între Europa
Centrală şi Estul Mediteranei. Va fi un beneficiu pentru aceste ţări să facă
parte din Uniunea Europeană, dar va fi un avantaj şi un beneficiu şi pentru
toate statele europene. Nu există state care câştigă şi state care pierd prin
piaţa comună.