Reconfigurarea Parlamentului European după Brexit

Retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană a adus schimbări şi în instituţiile comunitare de la Bruxelles. Una dintre ele a vizat Parlamentul European, de unde s-au retras 73 de europarlamentari.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ștefan Baciu, 14.02.2020, 11:28

De la 1
februarie, Parlamentul European are 705 membri, faţă de 751, numărul maxim
permis de tratatele Uniunii înainte de retragerea Marii Britanii. Înainte de
Brexit-ul produs la 31 ianuarie, Marea Britanie avea 73 de locuri în forul
legislativ european, din care 27 au fost redistribuite altor state membre.
Spania şi Franţa şi-au mărit delegaţia cu încă 5 europarlamentari, Italia şi
Olanda sunt reprezentate de încă 3 europarlamentari, România aflându-se în
grupul celor câteva state membre care au încă un europarlamentar.

Celor 32 de
europarlamentari din România, aleşi la scrutinul de anul trecut, li s-a
alăturat, la 1 februarie, şi Victor Negrescu pe care l-am invitat să comenteze modificările
aduse de Brexit componenţei Parlamentului European:

Brexitul a produs o serie
de modificări la nivelul Parlamentului European. Întradevăr, acest lucru
produce o serie de schimbări în ceea ce înseamnă structura grupurilor politice.
Sunt grupuri care vor avea o pondere mai mică, grupuri care îşi cresc ponderea
în Parlamentul European, dar cred că, în ciuda acestor modificări, alianţele,
coaliţiile şi negocierile purtate până acum nu vor suferi modificări şi, în
sensul acesta, activitatea Comisiei Europene nu va fi afectată de noile structuri
politice din Parlamentul European.

Dincolo de această reconfigurare a legislativului european, europarlamentarul
Victor Negrescu consideră că în continuare este necesară o colaborare a tuturor
grupurilro politice pro-europene:

În momentul de faţă avem un echilibru al
puterilor politice în Parlamentul European şi acest echilibru trebuie menţinut
pe mai departe şi nu ne aşteptăm la schimbări profunde, dar întradevăr,
posturile ocupate anterior de europarlamentarii britanici vor fi ocupate de
noii europarlamentari. Vor fi, de asemenea, mai puţini europarlamentari în
Parlamentul European, ceea ce va creşte probabil volumul de muncă din Parlamentul
European şi, suplimentar la toate acestea, întradevăr, forţele politice
pro-europene, democratice, trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a
limita accesul partidelor antieuropene la poziţii în legislativul european. Şi
extremiştii vor căuta să profite de acest context pentru a-şi maximiza puterea
şi influenţa. De aceea este important pentru noi, indiferent de opţiunile
politice, să lucrăm împreună în aşa fel încât să menţinem această tradiţie a
Parlamentului European, de a nu vedea forţele extremiste impunându-se în structurile
decizionale de aici, din Bruxelles.

În ceea ce priveşte procedurile de completare a locurilor lăsate libere în
comisii de reprezentanţii Marii Britanii, europarlamentarul Victor Negrescu a
spus:

Practic, s-a pornit de la locurile rămase disponibile ca urmare a
ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Acele poziţii sunt, în primul
rând, cele care vor fi distribuite. Dacă noii europarlamentari sau dacă grupurile
politice doresc să facă schimbări, pot face schimbări contra acestor posturi şi
practic mai sunt mici schimbări, mici perturbări în ceea ce înseamnă
arhitectura parlamentară. În principiu, europarlamentarii britanici aveau o
serie de poziţii în Grupul Social Democrat din care fac parte. Vorbim de două
poziţii de vicepreşedinte care sunt disponibile şi alte poziţii în comisii care
sunt importante. Iar eu sper, ca la finalul negocierilor, România să obţină
locuri şi mai importante în comisiile parlamentare.

Un post-cheie rămas vacant este cel de preşedinte al Comisiei de Pescuit,
un domeniu în care ar putea interveni schimbări majore în relaţia dintre
Uniunea Europeană şi Marea Britanie.