Strategii și mijloace de modernizare a educației

Comisia Europeană și Parlamentul European lucrează la elaborarea unei noi strategii de modernizare a educației, cu obiective clare, susținute de mijloace adecvate.

Florin Orban, 12.10.2020, 08:00

Criza declanșată
de pandemia de Covid-19 a pus educația în fața unor noi provocări. A devenit
din ce în ce mai evidentă nevoia modernizării sistemelor de învățământ, la
nivel global. Acest proces impune însă noi strategii în domeniu și,
bineînțeles, mijloace suplimentare.

Ne dă detalii eurodeputatul social-democrat
Victor Negrescu, vicepreședinte al Comisiei pentru Educație și Cultură (CULT) a
Parlamentului European:

Este
absolut necesar să pornim pe noi repere. Comisia Europeană și Parlamentul
European lucrează la elaborarea unei noi strategii în materie, o strategie care
să scoată în evidență obiective clare, practic cu un plan coerent, cu momente
de analiză și cu o bugetare adecvată pentru că ce a lipsit în agenda precedentă
a fost faptul că nu am avut un buget dedicat și nu am avut obiective
cuantificabile și măsurabile pe tot parcursul implementării agendei.

Am avut
multe strategii naționale, inclusiv europene în materie și este timpul să avem
un impact real. În sensul acesta am elaborat, spre exemplu, un proiect pilot
care va permite accesibilizarea zonelor unde nu există acces la internet și
unde sunt copii care au nevoie de acces la educație digitală și acest
proiect-pilot sper ca să înceapă să fie implementat încă din toamna acestui an.
Deci practic sunt demersuri care sunt realizate inclusiv de mine în plan
european.

Pentru a garanta
succesul noilor inițiative, factorii care pot contribui activ la implementarea
noilor strategii trebuie aduși laolaltă, crede Victor Negrescu:

Plecând de la
aceste exemple pozitive trebuie să avem o implicare foarte clară a celor care
sunt interesați de zona de educație. Mă refer aici la profesori, la părinți, la
elevi, la studenți, la autorități locale, la asociații și antreprenori. Trebuie
ca acești actori să devină co-creatori ai proceselor și de aceea eu aș
recomanda crearea unor platforme naționale și a unei platforme europene unde
acești actori să fie implicați și unde să se lucreze alături și împreună cu
acești actori în implementarea proiectelor.

Mai mult decât atâta, pe lângă
partea de monitorizare, aș accentua difuzarea exemplelor de bună practică și
chiar discutam cu experți în materie… De exemplu, noi nu știm ce s-a
întâmplat în Italia pe zona de educație. Sau ce se întâmplă în Danemarca. Și ei
nu știu exemple pozitive care au fost implementate inclusiv în anumite zone din
România. Și acest lucru dăunează, pentru că nu ne folosim aceste experiențe
extrem de importante pe care fiecare le-a dezvoltat. Deci schimbul de bune
practici e foarte important, schimbul de materiale…

Pe lângă toate aceste
chestiuni, este necesar să implementăm o chestiune extrem de importantă,
promisă de Comisia Europeană, care se numește Garanția pentru copii… Practic,
este un mecanism european prin care vom monitoriza faptul că fiecare copil din Europa are acces
la anumite facilități și pentru respectivul copil urmând să fie alocate resurse
financiare dedicate. Adică, practic, o personalizare a resurselor financiare.
În loc să finanțăm doar programe – care urmează să continue, evident – să
finanțăm exact copilul care are nevoie de sprijin printr-o serie de soluții
specifice, inclusiv financiare, dedicate respectivului copil, de la vouchere
până la alte instrumente specifice.

Deci practic Europa trebuie să meargă la
firul ierbii atunci când actorii naționali nu sunt în stare să facă anumite
lucruri, cum s-a demonstrat, din păcate, în România. Eu, personal, susțin ca
Europa să intervină la firul ierbii și atunci actorii aceștia pe care tocmai
i-am enumerat sunt relevanți în elaborarea de proiecte cu impact imediat.

Nicio strategie,
oricât de bine pusă la punct ar fi, nu se poate aplica fără mijloace. Într-un
document – cadru privind educația digitală la nivel european, pe care l-a
prezentat în calitate de raportor al Parlamentului pentru construcţia
politicilor europene în acest domeniu, eurodeputatul Victor Negrescu a cerut ca
10 la sută din fondurile Planului de relansare european menit să ajute la
repararea prejudiciilor economice și sociale produse de pandemia de Covid-19 să
fie alocate special pentru educație.

Victor Negrescu: Există
instrumente, în acest plan de relansare, precum instrumentul pentru reziliență,
unde am putea solicita statelor membre, foarte clar, să vină cu proiecte în
materie. De fapt, fiecare stat membru trebuie să vină cu un plan național de
relansare și acolo putem introduce acest aspect. Și mai mult, putem monitoriza
implementarea proiectelor folosind instrumentul semestrului european, care
include deja zona de educație, dar care ar trebui dotat cu capacități suplimentare
în așa fel încât acești bani să ajungă chiar acolo unde este nevoie. Mă refer
aici la educație, educație continuă, formare profesională, practic la tot ce
înseamnă creșterea competențelor și, în consecință, a productivității
europenilor.