Viitorul Spaţiului Schengen

Parlamentul European a dezbătut şi a adoptat în sesiune plenară o rezoluţie referitoare la raportul anual privind funcţionarea spaţiului Schengen.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ștefan Baciu, 14.09.2021, 12:27

Spaţiul Schengen garantează libera
circulaţie a peste 400 de milioane de cetăţeni ai Uniunii şi a cetăţenilor
non-UE care trăiesc în Uniunea Europeană sau pe care o vizitează în calitate de
turişti. Libera circulație a persoanelor permite fiecărui cetățean al UE să
călătorească, să lucreze și să trăiască într-o țară a UE fără formalități
speciale. De mai mulţi ani, trei state membre, Bulgaria, Croaţia şi România,
sunt în procesul de aderare la spațiul Schengen, fără a avea însă un termen
precis la care se vor alătura.

Parlamentul European a dezbătut şi a
adoptat în sesiune plenară o rezoluţie referitoare la raportul anual privind
funcţionarea spaţiului Schengen.

Europarlamentarul Victor Negrescu, din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si
Democraților, a avut o intervenţie în plen şi, din acest motiv, l-am întrebat
cât de eficient i se pare Mecanismul de Evaluare şi Monitorizare, menţionat în
raport:

Este foarte clar că Spaţiul Schengen oferă
foarte multe avantaje statelor membre care fac parte din această formă de
cooperare. Din păcate, sunt, în continuare, multe carenţe. Mă refer aici la
incapacitatea statelor din zona Schengen în a avea poziţii comune în ceea ce
priveşte protecţia frontierelor, de cealaltă parte tot ceea ce înseamnă
extinderea spaţiului Schengen şi rezultatele evaluărilor făcute prin acest
mecanism. În consecinţă, Parlamentul European consideră că acest mecanism
trebuie să fie revizuit, îmbunătăţit, permiţând în acelaşi timp statelor care
îndeplinesc criteriile, cum este cazul României şi Bulgariei, să intre în acest
Spaţiu Schengen înainte să modificăm toate aceste criterii de evaluare şi
monitorizare care, iată!, în prezent necesită modificări şi adaptări, în aşa
fel încât să corespundă noilor cerinţe şi să nu mai avem sincopele pe care
le-am întâlnit în contextul pandemiei şi crizei refugiaţilor.

În
partea finală a rezoluţiei adoptate de legislativul european există un capitol
privind viitorul spaţiului Schengen, în care este adresată administraţiei
Parlamentului European invitaţia de a înfiinţa (citez) o unitate specială de
sprijin pentru guvernanţa Schengen.

Europarlamentarul Victor Negrescu: Este absolut necesar să avem un astfel de mecanism la nivelul
Parlamentului European pentru că legislativul european reprezintă cetăţenii,
ori spaţiul Schengen reprezintă o oportunitate, o victorie, un element
palpabil, pozitiv, pe care îl oferă Uniunea Europeană şi de aceea ar fi oportun
ca Parlamentul European să fie implicat în acest proces, atât pentru a veghea
la respectarea cerinţelor şi mecanismelor din interiorul spaţiului Schnegen,
cât şi pentru a ne asigura că deciziile Parlamentului European sunt respectate.
Pentru România este foarte util un astfel de mecanism pentru că Parlamentul
European a fost prima instituţie care a făcut apel la celelalte structuri
europene şi la statele membre să accepte România în spaţiul Schengen.
Suplimentar, Parlamentul European, prin acest mecanism, ar putea să ofere
sprijin statelor care întâmpină dificultăţi în a asigura protecţia frontierelor
şi asta, de asemenea, poate fi util României şi poate decide, de ce nu?,
diferite forme extinse de cooperare în aşa fel încât şi mobilitatea să fie
asigurată, dar şi zona de siguranţă, de protecţie să fie menţinute la un
standard ridicat.

L-am solicitat pe europarlamentarul Victor
Negrescu să dea un pronostic legat de aderarea României la spaţiul Schengen: Nu voi da un pronostic! Eu şi în momentul în care am fost ministru al
afacerilor europene, am fost un puternic partizan al nevoii de a supune la vot
aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen. Din păcate, mulţi decidenţi
politici din România nu au acest curaj. Eu cred că România trebuie să meargă
până la capăt, respectă criteriile pentru aderarea la spaţiul Schengen, trebuie
să supunem la vot, poate, de ce nu?, să mergem în faţa Curţii de Justiţie a
Uniunii Europene pentru a ne solicita acest drept pe care îl avem.