Îngrijorări privind președinția României la Consiliul UE
Mai sunt patru luni până când România va prelua președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, iar tensiunile interne au dat naștere îngrijorărilor privind preluarea mandatului.
Lică Manolache, 29.08.2018, 19:07
Mai sunt patru luni până când România va prelua președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, iar tensiunile dintre executiv și președinție, precum și recentele proteste din România soldate cu violențe au dat naștere îngrijorărilor privind preluarea mandatului de către administrația de la București.
Protestul din 10 august 2018 la care au participat zeci de mii de români din țară și de peste hotare, s-a încheiat cu sute de plângeri penale ale civililor care au avut de suferit din cauza intervenției Jandarmeriei.
Reacții la violențele de la București
Cum era de așteptat, presa europeană dar și instituțiile Uniunii Europene au reacționat imediat la tensiunile și vioențele de la București. “Comisia urmăreşte îndeaproape evenimentele din România. Oamenii au protestat împotriva modificărilor aduse de majoritatea parlamentară legilor Justiţiei şi a Codurilor penale, care anulează progresele făcute până acum în ceea ce priveşte reformarea sistemului judiciar şi succesul luptei împotriva corupţiei. […]Protestele paşnice s-au încheiat cu violenţe. Violenţa nu poate fi niciodată o soluţie în politică”, a transmis un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
“Turbulențele interne din România ar putea avea consecințe pe plan european” și ”Scopul lui Dăncilă pare să fie protejarea politicienilor din propriul partid implicați în scandaluri”, a comentat presa din Germania și Austria, în urma protestului în care și o echipă de jurnaliști austrieci au suferit din cauza reacției jandarmilor.
Scrisoarea premierului Dăncilă către președinția Comisia Europeană
La rândul său, premierul Viorica Dăncilă a trimis o scrisoare către președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în care susținea că protestele au fost o încercare de a dărâma guvernul de la București și îl vede pe președintele României, Klaus Iohannis, drept instigator.
Consider că aceste încercări de înlăturare pe cale violentă a unui guvern legitim pot reprezenta un precedent periculos în rândul statelor democrate. […]Funcția constituțională de mediator între societate, forțele politice și instituțiile statului, care revine președintelui României, conform atribuțiilor din legea fundamentală, a fost ignorată de către acesta, care dimpotrivă, a găsit momentul să aducă acuze guvernului și să facă un apel la continuarea protestelor, a scris premierul Dăncilă.
Reuniunea anuală a diplomației române, organizată zilele acestea la București, a scos în evidență faptul că relația dintre palatele Victoria și Cotroceni continuă să fie la fel de tensionată.
Iohannis cere guvernului o poziție ferm pro-europeană
“Va trebui să dăm dovadă de o temeinică cunoaştere a dosarelor, dar şi a procedurilor, dar mai presus de toate va trebui să demonstrăm că angajamentul nostru pro-european este mai presus de toate îndoielile. Guvernul are obligaţia să se asigure că exercitarea preşedinţiei va reprezenta un exerciţiu prin care România va câştiga în relaţiile sale cu instituţiile europene, cu statele membre ale Uniunii şi cu partenerii extern”, a spus ;eful statului în fața ambasadorilor și consulilor români.
Din nefericire pentru coaliția PSD-ALDE, aflată la putere, dubiile față de performanțele guvernului de la București nu vin numai din partea președintelui și a opoziției. Gafele de protocol diplomatic și greșelile de exprimare ale premierului Dăncilă, dar și a altor membri ai cabinetului său, i-au făcut pe jurnaliștii și analiștii din presa locală și internațională să se întrebe: este actualul guvern al României în stare să ducă la capăt cele șase luni de președinție a Consililui Uniunii Europene?
