Obiectivele climatice ale UE, renegociate
Statele din estul Europei primesc mai multe concesii pentru obiectivele climatice 2030, după summit-ul de la Bruxelles.
Lica Manolache, 15.12.2020, 23:31
Întruniți la Bruxelles, la finalul săptămânii trecute, liderii statelor UE au căzut de acord asupra obiectivului de diminuare a emisiilor poluante în următorul deceniu. Astfel, procentul convenit de cele 27 de state este cu 55% mai puțin până în anul 2030 faţă de nivelul anului 1990, în creştere faţă de ţinta actuală de 40%, dar sub cea de 60% dorită de Parlamentul European.
Mai multe țări est-europene, în frunte cu Polonia, și-au exprimat rezervele față de țintele stabilite, astfel că acordul lasă loc pentru negocieri ulterioare ale finanţării pentru tranziţia energetică şi stabilirea ţintei de reducere a emisiilor pentru fiecare ţară, informează Agerpres, care citează agenția DPA.
Pentru a putea ieși din summit cu un acord, preşedintele francez Emmanuel Macron a venit cu o soluție descrisă ca o scutire temporară pentru Varşovia, dar formulată destul de ambiguu, după cum notează agențiile internaționale de presă.
Polonia cere obiective climatice în funcție de PIB-ul fiecărui stat
Polonia are un sistem energetic bazat în mare parte pe cărbune, de aceea și-a exprimat încă de anul trecut refuzul de a subscrie obiectivului Comisiei Europene privind atingerea neutralităţii climatice în UE până în anul 2050. Ungaria, Cehia şi Slovacia s-au alăturat Varșoviei deoarece au dubii că vor reuşi să urmeze ritmul climatic ambiţios impulsionat de statele UE mai bogate.
Astfel, Polonia a cerut stabilirea obiectivelor de reducerea a emisiilor în funcţie de PIB-ul pe cap de locuitor al fiecărei ţări membre, astfel încât ţintele să fie mai reduse pentru țările mai sărace, precum şi sporirea finanţării europene în vederea atingerii acestor obiective.
România poate utiliza gazul ca tehnologie de tranziție
Și România și-a exprimat rezervele privind obiectivele climatice prin vocea preşedintelui Klaus Iohannis. Administrația prezidențială a comunicat că, deși România susţine noua ţintă ambiţioasă de reducere a emisiilor, este nevoie de o abordare realistă în pregătirea implementării, în condiţiile în care aceasta va presupune eforturi considerabile pentru transformarea economiilor europene.
La fel ca celelalte patru state din fostul bloc comunist, președintele Iohannis a evidențiat importanţa unei partajări echitabile a eforturilor între statele membre, în funcţie de condiţiile specifice şi de circumstanţele naţionale ale acestora, cu asigurarea securităţii energetice, respectarea mixului energetic naţional şi a principiului neutralităţii tehnologice. La solicitarea șefului de stat român, textul concluziilor Consiliului European face referire la posibilitatea utilizării gazului ca tehnologie de tranziţie care să sprijine realizarea obiectivului Uniunii pentru 2030.
Pe lângă stabilirea unui cuantum al fondurilor europene pentru ca economiile statelor membre să poată face faţă tranziţiei energetice, liderii europeni vor stabili în cadrul următoarelor întâlniri ţintele naționale de reducere a emisiilor poluante. O certitudine este că, deocamdată, nu se va solicita fiecărui stat membru să-şi reducă emisiile de dioxid de carbon cu 55%, ci se va urmări acest obiectiv pentru ansamblul UE prin echitate şi solidaritate, fără a lăsa pe nimeni în urmă şi se va ţine cont de circumstanţele naţionale specifice şi potenţialul de reducere a emisiilor poluante pentru fiecare ţară în parte.
