Retrospectiva săptămânii 24.03 – 30.03.2024
Sumar: 20 de ani de la aderarea României la NATO; România în Schengen cu frontierele aeriene şi maritime; Forumul Economic România - Republica Moldova, la București; Previziunile Comisiei Europene pentru economia României; Forumul Economic pentru Francofonie, la București; Brâncuși, expoziție de excepție la Paris
Leyla Cheamil, 30.03.2024, 12:37
20 de ani de la aderarea României la NATO
Mai multe instituţii publice marchează împlinirea, pe 29 martie, a două decenii de când România a devenit membră NATO, prin depunerea la Washington a instrumentelor de aderare. O serie de evenimente sunt programate tot anul, iar unul dintre acestea a avut loc joi, când Ministerul de Externe şi cel al Apărării au lansat campania „Born in NATO”. Dedicată celor născuţi după 2004, aceasta îşi propune să promoveze rolul şi valorile Alianţei Nord-Atlantice în rândul tinerilor. La lansarea campaniei, şefa diplomaţiei de la Bucureşti Luminiţa Odobescu a vorbit despre implicarea României în cadrul Alianţei şi despre contribuţia ţării la consolidarea securităţii şi stabilităţii în regiunea euro-atlantică. Parteneriatul strategic cu Statele Unite, încheiat în timpul preşedintelui Emil Constantinescu, la 8 ani de la căderea comunismului, şi cooperarea cu Alianţa Nord-Atlantică pe perioada războiului din Iugoslavia sunt considerate etape importante în procesul politic de aderare a României la NATO.
România în Schengen cu frontierele aeriene şi maritime
Pe 31 martie, România intră în spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime. Acest lucru va însemna ridicarea controalelor pentru verificarea documentelor, iar pregătirile tehnice pe cele 17 aeroporturi şi în cele patru porturi maritime au ajuns la final.Intrarea parţială a României în Schengen a fost marcată prin inaugurarea, vineri, a noului terminal de plecări externe al Aeroportului „Traian Vuia” din Timişoara. Acesta va fi utilizat doar pentru curse externe. El se întinde pe o suprafaţă de 1,2 hectare, are şase filtre de securitate, opt porţi de îmbarcare şi 18 ghişee de check-in.
Forumul Economic România – Republica Moldova, la București
Capitala României a găzduit, miercuri, Forumul Economic România – Republica Moldova. Şefii Guvernelor de la București și Chișinău, Marcel Ciolacu, respectiv Dorin Recean, au afirmat că cele două state vecine intenţionează să-şi interconecteze pieţele de capital. Acest demers le-ar permite companiilor din stânga Prutului să se extindă, iar statului moldovean să facă un nou pas înspre aderarea la UE.
Premierul român a declarat că în relaţia dintre România şi Republica Moldova este timpul investiţiilor şi al proiectelor cu impact economic. El a încurajat companiile din statul vecin să folosească Bursa de Valori Bucureşti, până când cea de la Chişinău va avea suficiente lichidităţi. La rândul său, şeful guvernului moldovean, Dorin Recean, a afirmat că proiectul de interconectare a celor două pieţe de capital nu este uşor de realizat, dar reprezintă o oportunitate pentru companiile din Republica Moldova să se extindă şi să devină regionale.
Previziunile Comisiei Europene pentru economia României
România se numără între cele șase state pentru care Comisia Europeană a publicat, luni, analize aprofundate, scopul fiind acela de a evalua dacă statele respective se confruntă cu dezechilibre macroeconomice în contextul semestrului european. Analiza pentru România arată că țara continuă să se confrunte cu vulnerabilităţi legate de conturile finanţelor publice şi ale balanţei externe.
Comisia Europeană avertizează că deficitele publice şi de cont curent mari, precum şi rata ridicată a inflaţiei, care sunt toate peste nivelurile de dinaintea pandemiei, fac economia potenţial vulnerabilă la şocuri. S-au înregistrat unele progrese în reducerea deficitului de cont curent în 2023, în principal în urma înăspririi politicii monetare şi a consumului privat mai slab. În document se apreciază că urmărirea unei strategii credibile de consolidare fiscală este prioritatea cheie a politicilor menite să atenueze riscurile la adresa stabilităţii economiei. Comisia mai apreciază că vulnerabilităţile macroeconomice ale României s-au extins în urma pandemiei, într-un context în care s-a înregistrat o creştere extrem de solidă.
Forumul Economic pentru Francofonie, la București
România a găzduit, în această săptămână, Misiunea economică a Organizaţiei Internaţională a Francofoniei, ocazie cu care a avut loc, la Bucureşti, şi Forumul Economic pentru Francofonie, cea mai importantă platformă dedicată comunităţilor de afaceri din ţările francofone.
Au participat antreprenori şi oficiali guvernamentali din cele 88 de ţări membre ale organizaţiei. În cadrul celor trei zile de întâlniri şi ateliere, companiile româneşti au avut posibilitatea de a discuta aplicat cu potenţiali parteneri de afaceri din Africa, Asia, America de Nord, Caraibe sau Europa. Industria agroalimentară, IT, energia verde sau industria medicală au fost doar câteva dintre sectoarele vizate în cadrul Forumului Economic pentru Francofonie.
Brâncuși, expoziție de excepție la Paris
Ministrul român al Culturii, Raluca Turcan, a avut o întrevedere, la Paris, cu omologul său francez, Rachida Dati, cu care a discutat despre proiectele comune în domeniu. Cu acest prilej a fost subliniat angajamentul puternic al ambelor părţi de a continua dezvoltarea colaborării şi susţinerea mai multor evenimente culturale comune.
Unul dintre aceste evenimente este „Brancusi: L’art ne fait que commencerˮ, găzduită, până la 1 iulie, de Centrul Pompidou. Cea mai mare retrospectivă dedicată lui Brâncuşi în ultimele trei decenii, expoziţia aduce publicului peste 200 de sculpturi, fotografii, desene, filme şi documente de arhivă din atelierul parizian al artistului, lucrări importante provenind din România, de la Academia Română, Muzeul Naţional de Artă al României şi Muzeul de Artă Craiova, dar şi de la importante instituţii internaţionale, precum Tate Modern, MoMA, Guggenheim Museum, Philadelphia Museum of Art.
