Rusia şi acţiunile hibride asupra ţărilor NATO

România accentuează importanţa măsurilor de consolidare unitară şi coerentă a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic al NATO, cu atât mai importantă în condiţiile intensificării provocărilor la adresa statelor aliate.

Corina Cristea, 03.06.2024, 12:30

Prezentă la ministeriala NATO de la Praga, de săptămâna trecută, șefa diplomației de la București Luminița Odobescu a evidenţiat consecinţele războiului declanşat de Rusia în Ucraina asupra securităţii europene şi euro-atlantice şi a subliniat imperativul unui răspuns ferm al NATO, cu accent pe consolidarea unitară şi coerentă a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic. O postură cu atât mai importantă în condiţiile intensificării provocărilor la adresa statelor aliate.

„Am văzut încercările recente, de rescriere a frontierelor, în cazul Estoniei, Lituaniei, Finlandei, am văzut atacurile cibernetice masive, în cazul nostru acţiunea de spionaj recentă. Practic, Rusia şi-a intensificat acţiunile hibride asupra membrilor Alianţei şi este foarte important să continuăm coordonarea, exprimând solidaritate cu aliaţii noştri afectaţi, dar e nevoie de mai multă coordonare în ceea ce priveşte reacţia la aceste atacuri hibride. Atacuri hibride care vizează nu numai aliaţii, dar vizează şi partenerii vulnerabili, cum este cazul Republicii Moldova”, a arătat ministrul.

Luminița Odobescu a reiterat că sprijinul pentru Chișinău atât în plan bilateral, cât şi în plan european este o prioritate pe agenda de politică externă a Bucureștiului. “Autorităţile de la Chişinău fac faţă cu succes acestor atacuri, dar, evident, inclusiv în perspectiva alegerilor prezidenţiale, în perspectiva referendumului pentru integrarea europeană care va avea loc în toamna acestui an, e important să consolidăm acest sprijin, şi nu numai, în ceea ce priveşte reacţia la aceste atacuri hibride, dar şi sprijinul economic sau cel energetic”, a mai spus Luminiţa Odobescu.

La reuniunea de la Praga, ministrul român de externe a pledat pentru continuarea sprijinului substanţial pentru Ucraina. Luminiţa Odobescu “Un subiect prioritar a fost acest sprijin pentru Ucraina, iar la Praga au fost discutate propunerile secretarului general NATO privind planificarea unui cadru de sprijin mai robust şi mai predictibil pentru Ucraina. În esenţă, se are în vedere asumarea unui rol mai mare al NATO în coordonarea asistenţei pentru securitate şi a procesului de instruire şi, de asemenea, adoptarea unui angajament financiar multianual care să asigure predictibilitatea sprijinului de care are nevoie Ucraina şi pe care aliaţii s-au angajat să-l asigure.”

Ajutorul militar oferit Ucrainei de statele aliate ar trebui să ajungă la cel puţin 40 de miliarde de euro pe an, atâta timp cât va fi necesar în războiul cu Rusia, a apreciat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul reuniunii de la Praga. Pe de altă parte, el consideră că folosirea de către Ucraina a armelor primite ca ajutor militar de la partenerii occidentali pentru atacarea unor ţinte în Rusia nu înseamnă o escaladare a conflictului. Este vorba doar despre autoapărare, a subliniat Jens Stoltenberg.