Politica de migrație și azil în Uniunea Europeană
Uniunea Europeană și statele sale membre își intensifică eforturile de a institui o politică europeană eficace, umanitară și sigură în domeniul migrației.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniel Onea, 19.06.2024, 08:50
Parlamentul European a adoptat recent un set de legi care ar urma să consolideze granițele blocului comunitar. După opt ani de negocieri dificile cu cele 27 de țări membre, a fost adoptată o reformă amplă a procedurii de azil în spațiul comunitar. Pactul privind Migrația și Azilul, format din opt legi, prevede în principal reducerea numărului de solicitanți de azil, grăbirea procesării cererilor de azil și relocarea procedurilor la granițele externe ale Uniunii.
Solicitanții de azil și refugiații ar urma să fie identificați clar în termen de șapte zile de la sosirea lor pe cale terestră, maritimă sau aeriană și înregistrați în baza de date biometrică extinsă „Eurodac”. Migranții din țări cu cotă de recunoaștere de sub 20% ar urma să fie ținuți la granițele externe ale Uniunii Europene pentru o perioadă de până la 12 săptămâni. În aceste tabere de detenție, care ar urma să fie construite în Grecia, Italia, Malta, Spania, Croația și Cipru, ar urma să se decidă cine va fi retrimis înapoi în țara de origine fără alte verificări. Capacitatea de găzduire a acestor centre ar urma să fie de 30.000 de locuri.
Pe de altă parte, migranții din state cu cote de recunoaștere mai mari ar urma să intre în procedura normală de azil. Aceasta poate dura conform legilor în vigoare până la trei ani, dar ar urma să fie scurtată conform noului pact al migrației.
Între statele membre ar urma să existe o „solidaritate obligatorie”. Țări ca Ungaria, care nu vor să primească niciun solicitant de azil, ar urma să plătească despăgubiri sau să trimită personal sau dotări în țările de la granițele externe, unde se gestionează situația migranților. Suma stabilită ar urma să fie de 20.000 de euro pentru fiecare migrant nepreluat. Acest sistem de despăgubiri nu este inclus obligatoriu în noua lege, ci ar urma să fie negociat de la caz la caz de statele membre.
La o dezbatere organizată de Parlamentul European, Theresa Reintke, europarlamentar din partea Alianței Libere Europene, a arătat că subiectul migrației la nivelului Uniunii Europene rămâne unul controversat, însă aceasta e o problemă care trebuie soluționată.
„Cred că migrația este un subiect în care putem vedea clar că dezbaterea populistă toxică nu ne va ajuta să găsim soluții. Suntem un continent îmbătrânit. Vom avea nevoie de migrațiune, dacă vrem să ne susținem spitalele, dacă vrem să avem succes economic. Dar trebuie să vorbim despre cum putem gestiona migrația.
Trebuie să creăm căi legale. Și da, trebuie să avem un sistem de azil rezistent, astfel încât să ne asigurăm că haosul de la frontierele noastre externe se încheie. Dar pentru asta, trebuie să avem politici care să îndeplinească atât standardele umanitare, cât și să fie implementate în realitate. Și cred că mai avem multe de făcut în această direcție ca Uniune Europeană. În ciuda diferențelor noastre, cred că un lucru trebuie să fie clar, anume că trebuie să punem capăt morții în Marea Mediterană. Deci, haideți să luptăm în această legislatură pentru a crea o misiune de căutare și salvare la nivelul Uniunii Europene pentru Marea Mediterană.”
Potrivit Eurostat, în 2023, au fost înregistrate 1,14 milioane de cereri de azil, cifră care a crescut constant în ultimii ani. În plus, din 2022 au fost primiți în UE aproximativ patru milioane de refugiați de război din Ucraina.
