Muncind în România – 02.07.2024
Salariul minim pe economie a crescut în România, la 1 iulie, de la 3.300 de lei la 3.700 de lei, iar numărul beneficiarilor este estimat la peste 1,8 milioane de angajaţi.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 02.07.2024, 15:00
Salariul minim pe economie a crescut în România, la 1 iulie, de la 3.300 de lei (aproximativ 660 de euro) la 3.700 de lei (circa 740 de euro), iar numărul beneficiarilor este estimat la peste 1,8 milioane de angajaţi. Deciziea nu se aplică însă salariaţilor din agricultură şi industria alimentară, întrucât aceste categorii se află sub incidenţa altor prevederi legale. Tot de la 1 iulie, suma de 200 de lei (40 de euro) din salariu minim care era scutită de impozit şi contribuţii sociale obligatorii a fost majorată cu încă 100 de lei (20 de euro). Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a anunţat, totodată, că valoarea tichetelor de masă sau a indemnizaţiei de hrană va fi exclusă de la calculul pragului de 4.000 de lei pentru acordarea unor beneficii salariale în perioada iulie – decembrie 2024. Câştigul salarial mediu net în România a fost 5.217 lei (1.048 euro) în aprilie, în creştere cu 32 de lei (6,4 euro) faţă de luna martie, potrivit Institutul de Statistică.
Guvernul de la Bucureşti a decis acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina. Este vorba despre acordarea unor sume forfetare pentru acoperirea cheltuielilor de cazare şi hrană, pe o perioadă determinată de timp. Sprijinul se acordă în scopul incluziunii acestor cetăţeni, asigurându-le drepturi similare cu cele ale cetăţenilor români în domeniul sănătăţii, educaţiei şi muncii, a explicat Executivul.
Ordonanţa de Guvern prevede că cetăţenii străini sau apatrizi proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina care au obţinut permisul de protecţie temporară anterior datei de 1 iulie 2024 vor avea dreptul, în baza reînnoirii permisului de şedere temporară şi cu condiţia îndeplinirii prevederilor legale de eligibilitate, la o serie de beneficii sociale prevăzute în legislaţia din România, care include alocaţia de stat pentru copii, venitul minim de incluziune, indemnizaţia de şomaj, indemnizaţia de handicap sau indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor.
Aceste beneficii se acordă condiţionat, în funcţie de specificul fiecărei prestaţii. La rândul lor, cetăţenii care obţin pentru prima dată permisul de protecţie temporară începând cu data de 1 iulie 2024 vor avea dreptul, o singură dată pe o perioadă de 4 luni consecutiv, la o sumă forfetară lunară al cărui cuantum, condiţii şi mecanism de acordare vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului. La finalul celor 4 luni consecutive, beneficiarii din această categorie vor avea acces la sistemul de asistenţă şi protecţie socială din România.
Rata şomajului în România se situa, la finele lunii mai, la 3,09%, cu 0,01 puncte procentuale sub nivelul lunii anterioare, poptrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Numărul total de şomeri în perioada analizată a fost de 248.909, dintre care 49.751 primeau indemnizaţie. cu 2.192 mai puţini decât în luna aprilie a acestui an. Pe medii de rezidenţă, 66.105 şomeri erau proveniţi din mediul urban şi 182.804 din mediul rural. Cei mai mulţi şomeri aveau între 40 şi 49 de ani, urmaţi de cei cu vârste de peste 55 ani. În funcţie de nivelul de pregătire, şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar aveau o pondere de 31,76% în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM, cei cu nivel de instruire gimnazial 34,9%, iar cei cu studii universitare 4,5%.
Opt bărbaţi din Sri Lanka şi Bangladesh, care veniseră în România pentru a se angaja, dar ulterior au fost prinşi când încercau să iasă ilegal din ţară pentru a ajunge în vestul Europei, au fost expulzaţi. Inspectoratul General pentru Imigrări transmite că aceştia au fost escortaţi la Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, în centrul României, unde au fost îmbarcaţi în curse comerciale către ţările de origine. Bărbaţii, cu vârste cuprinse între 24 şi 41 de ani, au primit interdicţia de a intra pe teritoriul Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European şi al Confederaţiei Elveţiene pentru o perioadă de cinci ani.
