Val de antisemitism în creştere în Europa pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu
Evreii sunt mai îngrijoraţi ca niciodată în Europa de valul în creştere al antisemitismului, în condiţiile în care conflictul din Orientul Mijlociu subminează eforturile depuse de Uniunea Europeană – relevă un raport al Agenţiei UE pentru Drepturi Fundamentale.
Arina Petrovici-Matei, 17.07.2024, 09:30
96% dintre evreii care trăiesc în Uniunea Europeană s-au confruntat cu creşterea antisemitismului atât online, cât şi în viaţa lor de zi cu zi în cele 12 luni anterioare sondajului dat publicităţii de Agenţia pentru Drepturi Fundamentale, cu sediul în capitala Austriei, Viena.
O majoritate covârşitoare consideră că situaţia s-a înrăutăţit în ultimii ani – scrie preşedinta Agenţiei europene, finlandeza Sirpa Rautio, care precizează că oamenii au fost chestionaţi înainte de atacurile Hamas din octombrie 2023 şi de războiul din Gaza. În acest context tensionat, 76% dintre evrei au spus că ocazional îşi ascund identitatea în Europa, iar în Franţa 83% dintre ei fac acest lucru.
De la escaladarea dintre Israel şi mişcarea palestiniană Hamas, situaţia s-a înrăutăţit, potrivit informaţiilor colectate cel mai recent de la douăsprezece organizaţii ale comunităţii evreieşti. Consecinţele conflictului erodează progresele obţinute cu greu şi observate după adoptarea primei strategii a Uniunii Europene de combatere a antisemitismului în 2021, cu o înmulţire dramatică a incidentelor.
În Franţa, 74% dintre evrei consideră că acest conflict are un impact asupra sentimentului lor de insecuritate, cea mai mare rată dintre ţările chestionate, unde, în medie, 62 de procente se simt astfel, comparativ cu doar 9% în Ungaria.
Agenţia Uniunii Europene a propus un chestionar online în perioada ianuarie-iunie 2023 pentru aproape 8.000 de evrei, cu vârsta de 16 ani sau mai mult, care trăiesc în 13 state care găzduiesc 96% din populaţia evreiască a blocului comunitar. Acesta este al treilea sondaj pe această temă, după cele din 2013 şi 2018. Conform constatărilor sale, stereotipul negativ prin care evreii sunt acuzaţi că deţin puterea şi controlează finanţele şi mass-media este cel mai frecvent utilizat, urmat de negarea dreptului ca Israelul să existe ca stat.
În 4% dintre cazuri, respondenţii au declarat că au suferit atacuri fizice antisemite, în creştere de la 2 procente în 2018. Iar 60% dintre ei consideră că eforturile guvernului lor de a combate antisemitismul nu sunt suficient de importante. În detrimentul activităţilor lor, organizaţiile evreieşti se află sub o povară financiară din ce în ce mai mare pentru a-şi asigura securitatea, pe care adesea trebuie să o gestioneze singure.
