Concluzii ale raportului CE privind starea uniunii energetice
Raportul privind starea uniunii energetice arată progresele făcute la nivelul Uniunii, dar și cele ale României. Cu toate acestea, țara noastră întâmpină o serie de probleme pentru atingerea obiectivelor energetice și climatice.
Lică Manolache, 14.09.2024, 19:50
Comisia Europeană a publicat, miercuri, Raportul privind starea uniunii energetice care prezintă felul în care Uniunea Europeană a gestionat provocările energetice din ultimii ani. Documentul subliniază progresele înregistrate la nivelul Uniunii legat de consumul de energie și sursele acesteia.
Astfel, jumătate din producția de energie electrică a UE a provenit din surse regenerabile în primul semestru al anului. În timp ce importurile de la parteneri de încredere precum Norvegia și SUA au crescut. Ponderea gazelor rusești a scăzut cu la 18%, cu 27% mai puțin decât în urmă cu trei ani. Totodată cererea de gaze a scăzut cu cererea de gaze cu 138 miliarde de metri cubi în perioada august 2022-mai 2024
Reducerea emisiilor cu gazde de seră, dar și prețurile la energie “mai stabile” sunt alte aspecte pozitive incluse în raport.
România a redus ponderea de gaz natural și combustibili fosili solizi (cărbuni) în mixul energetic cosumat / Sursa: Comisia Europeană
În ceea ce privește raportul de țară pentru România, Comisia constată că țara noastră se bazează pe producția internă de gaze care a reprezentat 100% din aprovizionarea din 2023. Aceasta după ani în care România importa gaze din Rusia și Ungaria. Datele din 2022 arată o scădere a consumului de energie primară cu 6,3% față de anul precedent.
O problemă pentru țara noastră este diversificarea mixul energetic care este dependent de combustibilii fosili, aceștia reprezentând 71% din consumul total de energie, însă cu doar 2 puncte procentuale peste media UE. Cifrele sunt mai bune pentru mixul de electricitate în care predomină sursele regenerabile (42,4%), urmate de combustibilii fosili (37,6%) și de energia nucleară (19,9%).
România are la dispoziție 7 mld. euro prin fondurile de redresare și reziliență, dintre care peste 5 mld pentru eficiența energetică a clădilrilor / Sursa: Comisia Europeană
Raportul menționează proiectele României pentru a crește capacitatea nucleară cu care să se apropie de țintele climatice ale spațiului comunitar. Totodată, crește și capacitatea de a produce tehnologii verzi, cu progrese în viitoarea producție de baterii și componente solare.
Raportul de țară mai atrage atenția și asupra altor capitole la care România trebuie să facă progrese. Spre exemplu, potrivit documentului, piețele electricitate și gaze sunt puternic influențate de intervenții guvernamentale care depășesc cadrul de urgență al UE. la nivel de gospodării, mai puțin de un sfert (23%) au instalate contoare inteligente.
Sărăcia energetică continuă să fie o problemă pentru o bună parte a populației. Anul trecut 13,6% dintre români au întâmpinat dificultăți în plata facturilor de utilități, iar 12,5% nu și-au permis să își încălzească locuințele în mod adecvat pe timpul sezonul rece.
Tot miercuri, Comisia Europeană le-a cerut miercuri guvernelor a 17 state membre ale UE să trimită versiunea finală a planurilor lor energetice şi climatice cât mai curând posibil. Executivul european a subliniat că aceste planuri reprezintă un „pas cheie” în obiectivul blocului comunitar de a atinge ţinta reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră fixată pentru anul 2030. Până acum, doar 10 țări au trimis Comisiei aceste aceste planuri.
