Case tradiționale din Gorj
În judeţul Gorj, la 10 km de muncipiul Târgu Jiu se află Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara, unde sunt expuse case tradiţionale care provin din diferite localităţi ale judeţului.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ștefan Baciu, 08.10.2024, 15:29
În multe judeţe ale României sunt muzee în care sunt expuse case tradiţionale, construite din diferite materiale şi având diferite utilităţi, în funcţie de specificul zonei sau de meseria proprietarului. Cel mai cunoscut şi cel mai vizitat muzeu de acest fel din România este, desigur, Muzeul Satului din Bucureşti, un muzeu cu case reprezentative pentru toate regiunile.
În judeţul Gorj, la 10 km de municipiul Târgu Jiu se află Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara, unde sunt expuse case tradiţionale care provin din diferite localităţi ale judeţului. Muzeul este amenajat pe o suprafaţă de 13 hectare şi are un patrimoniu de 24 de monumente de arhitectură populară care provin din judeţul Gorj.
Dacă vorbim de civilizaţia lemnului, cel mai vizitat loc din judeţul Gorj este Casa Memorială „Constantin Brâncuşi” din comuna Peştişani. De altfel, în localităţile gorjene sunt multe case tradiţionale, unele locuite, altele abandonate. O casă tradiţională, în curs de restaurare întâlnim în satul Gureni din aceeaşi comună, Peştişani. De restaurarea acestei case cu pridvor, cu parter şi etaj, s-a ocupat Adriana Lidia Nălban, artist plastic şi absolventă a Universităţii de Arte din Timişoara:
„Casa este moștenită de la Dumitru, noi îi ziceam Mitu, era un bătrân care n-a avut copii, n-a fost căsătorit și n-a dat-o nouă. De aceea și noi am deschis-o publicului larg. Oricine vrea să vină aici, poate să vină în weekend-uri, când dorește. E mereu deschisă publicului. Noi am început să o restaurăm din timp ce trăia dânsul. Ne-a dat niște indicații, ceea și-ar dori el am făcut atunci. La momentul respectiv, avea ceva tavane picate. Am menținut-o așa cât a trăit el.
După aceea, am încercat să transformăm toate grajdurile în spații de locuit sau bucătării, ce simțim noi că avem nevoie aici. Am reușit să facem interioarele cu var, ne-a fost foarte greu să mai găsim pe cineva ca să ne încarce tavanele picate, cu var. Ele mai trebuie refăcute. Este foarte greu să găsim materiale pentru restaurare, dar sperăm să reușim. Noi am mai încercat să facem și o extindere din casă, să împrumutăm elemente din casa veche. Ne-a fost foarte greu să cioplim în piatră, deoarece stâlpii erau puși pe piatră, nu pe beton. Sperăm că reușim până la final.”
Casa Mitu, după numele proprietarului, are şi o curte largă, cu o mică grădină şi cu pomi fructiferi. Cele trei camere de la etaj au fost amenajate şi pot fi vizitate.
Adriana Lidia Nălban: „Este o casă cu parter, cu privor și la etaj avem trei camere, trei dormitoare, care sunt păstrate ca pe vremuri. Prima, aşa cum era, cu sobă cu plită, o bucătărie și un pat, cum trăiau demult. La mijloc, unde era camera copiilor, să zicem noi, sau camera de mijloc, acolo am păstrat un pat și un război de țesut. În camera mare sau camera bună, acolo avem mai multe obiecte, avem costume tradiționale și avem o colecție de batiste de nuntă, pe care am moștenit-o de la bătrân. Când am primit casa, el mi-a zis: „Cel mai important lucru la mine în casă sunt batistele de nuntă, mai importante decât casa în sine!”
Batistele sunt înrămate şi expuse pe pereţii camerei. Astfel de batiste erau oferite de mireasă unui tânăr necăsătorit, care trebuia să joace “bradul” sau “steagul”, un dans de nuntă, specific locului. În curtea Casei Mitu din satul gorjean Gureni sunt organizate uneori diferite activităţi ale satului de altădată, un exemplu fiind atelierul de încondeiat ouă.
