Etichetele produselor alimentare pot păcăli consumatorii din UE
Se apropie febra cumpărăturilor de Crăciun și Anul Nou, iar Curtea de Conturi a Uniunii Europene atrage atenția că etichetele produselor alimentare pot fi uneori înșelătoare. Mai precis, spune organismul comunitar de audit, consumatorii se pot pierde în logouri și în informațiile legate de valoarea nutritivă a alimentelor, formulate prea vag.
Mihaela Mihai, 29.11.2024, 10:09
Etichetele produselor alimentare ar trebui să-i ajute pe oameni să ia decizii în cunoștință de cauză atunci când cumpără mâncare, spune Curtea Europeană de conturi. În realitate, arată o analiză a instituției, consumatorii sunt bombardați cu tot mai multe mențiuni, logouri, sloganuri, etichete și nutri-scoruri care pot fi confuze.
Spre exemplu, produsele care conțin zahăr, cum ar fi batoanele energetice, pot fi promovate drept „bogate în proteine,”. În mod similar, consumatorii văd din ce în ce mai des pe etichete mențiuni de sănătate nereglementate referitoare la ingrediente vegetale, care ar asigura un plus de energie sau ar îmbunătăți performanța fizică . În fapt, spune Curtea de Conturi, nu există dovezi științifice care să susțină astfel de afirmații.
În schimb, potrivit analizei instituției europene de audit, unele firme din industria alimentară dau dovadă de o prudență excesivă în semnalarea alergenilor și recurg la formulări vagi precum „poate conține”. Acest lucru limitează opțiunile persoanelor cu alergii alimentare.
Vegetarienii și veganii au cel mai mult de suferit: cum nu există o definiție la nivelul Uniunii a produselor vegetariene și vegane, nu există nici norme pentru etichetarea corectă a acestor produse.
Confuze pot fi și așa-numitele etichete „curate” (care subliniază absența anumitor ingrediente, de exemplu „fără antibiotice”) sau cele care fac referire la calități necertificate ale produselor (cum ar fi „proaspăt” și „natural”), dar și gama largă de afirmații legate de protecția mediului. Din păcate, atrage atenția Curtea de Conturi, normele actuale nu sunt în măsură să prevină astfel de practici.
Auditorii europeni au constatat totodată că în pofida tuturor acestor probleme, educarea consumatorilor nu pare a fi o prioritate. În ultimii patru ani, Uniunea Europeană a alocat mai puțin de 5 milioane și jumătate de euro pentru campanii de sensibilizare privind etichetele produselor alimentare, iar statele membre nu au decât sporadic inițiative legate informarea consumatorilor.
Există deficiențe și la nivelul controalelor și sancțiunilor, iar firmele pot profita de aceste lacune. Cel mai greu pot fi controlate vânzările online de produse alimentare prin intermediul unor site-uri înregistrate în afara Uniunii Europene.
O soluție la toate aceste probleme ar fi instituirea de norme comune în toate statele membre, care i-ar putea ajuta pe consumatori să identifice opţiunile alimentare sănătoase şi ar putea preveni bolile legate de alimentaţie.
