Consolidarea securității la frontierele UE și combaterea amenințărilor hibride
Comisia Europeană a propus noi măsuri de contracarare a folosirii migranţilor ca ameninţări hibride la adresa Uniunii şi de întărire a securităţii la frontierele externe.
Laurențiu Văduva, 16.12.2024, 09:37
Numărul migranţilor care sosesc la graniţa de est a Uniunii Europene a crescut semnificativ. Numai în acest an, numărul celor sosiţi dinspre Belarus a crescut cu 66% faţă de 2023. Rusia și Belarusul profită de străinii cu viză rusească de turist sau de student pentru a-i folosi ca pe o armă de destabilizare la adresa Uniunii, exploatând principiul european al dreptului la azil.
Este o parte a războiului hibrid pe care Moscova îl poartă împotriva Uniunii şi care trebuie contracarat. Este motivul pentru care Uniunea Europeană a lansat acum un set de acțiuni pentru întărirea capacităţii statelor membre de a răspunde acestei amenințări și de a întări totodată securitatea la frontierele externe ale forului comunitar.
Printre aceste măsuri se află, în primul rând, identificarea provocărilor la frontierele terestre ale Uniunii cu Rusia și Belarusul. Comisia va sprijini statele membre să împiedice aceste două ţări să folosească principiile și valorile europene, inclusiv dreptul la azil, împotriva Uniunii.
Un al doilea set de măsuri vizează întărirea răspunsului politic al Uniunii la aceste ameninţări şi sprijinul operativ pentru statele membre. Au fost deja puse în aplicare măsuri împotriva transformării migranţilor în arme politice şi sociale în ţări precum Finlanda, Letonia, Lituania și Polonia. Uniunea a pus la dispoziție inclusiv un pachet de 170 de milioane EUR pentru modernizarea echipamentelor de supraveghere, îmbunătățirea rețelelor de telecomunicații, desfăşurarea echipamentelor mobile de detecţie şi contracararea intruziunilor de drone.
Al treilea set de măsuri este stabilirea contextului juridic al acestor acţiuni. Astfel, statele membre sunt obligate din punct de vedere legal să protejeze frontierele externe ale UE, respectând totodată drepturile fundamentale ale omului şi principiul nereturnării (adică garantarea faptului că nimeni nu ar trebui să fie returnat în ţări în care riscă tortura sau alte tratamente inumane şi degradante). Există însă cazuri în care țările membre vor putea trece la măsuri ce pot afecta drepturile fundamentale, cum ar fi dreptul la azil. Astfel de măsuri vor trebui însă să fie excepționale, temporare, proporționale și pentru cazuri foarte clar definite.
Al patrulea set de măsuri are în vedere intensificarea colaborării europene împotriva acestor atacuri. Astfel, statele membre afectate sunt încurajate să coopereze strâns atât cu Uniunea Europeană în ansamblu, cât şi cu alte ţări ale Uniunii pentru a asigura coerența și eficacitatea acţiunilor.
