Când vor fi alegerile prezidențiale?

În România, viitoarele alegeri prezidențiale vor avea loc în luna mai.

Corina Cristea, 09.01.2025, 11:59

Reunite în prima ședință din acest an, formaţiunile politice care alcătuiesc coaliţia de guvernământ din România – PSD, PNL și UDMR – și reprezentanții minorităţilor naţionale au stabilit calendarul pentru noile alegeri prezidențiale. Decizia survine după anularea celor de anul trecut de către Curtea Constituțională din cauza inteferențelor hibride externe și a finanțării nedeclarate a campaniei electorale a unuia dintre candidați. Mai exact a candidatului independent Călin Georgescu, suveranist extremist și admirator al lui Vladimir Putin, care a surprins reușind să strângă cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor anulate ulterior.

Astfel, coaliția a convenit ca primul tur al alegerilor prezidenţiale să aibă loc pe data de 4 mai, iar turul al doilea pe 18 mai, decizia urmând să fie concretizată legal săptămâna viitoare prin acte normative adoptate de executiv – un proiect de ordonanţă de urgenţă şi proiectul de hotărâre. La stabilirea datelor s-a avut în vedere ca alegerile să nu se suprapună cu sărbătorile de Paşte şi Florii, precizează un comunicat de presă, care specifică și că turul întâi va avea loc în acelaşi timp cu alegerile parţiale din anumite judeţe. Este vorba de alegeri pentru primari în 13 comune, două orașe și un Consiliu Judeţean.

Coaliţia de guvernare a reconfirmat și că fostul președinte al PNL Crin Antonescu rămâne candidatul acesteia pentru funcția supremă în stat. Anunțat, pe 23 decembrie, drept reprezentantul unic al coaliţiei în cursa pentru Cotroceni, în urmă cu câteva zile Crin Antonescu se autosuspendase din acord, invocând lipsa unei date concrete a alegerilor prezidenţiale, cât şi lipsa susţinerii forţelor politice care l-au propus.

Miercuri a fost și ziua în care Curtea de Apel Bucureşti a publicat motivarea deciziei prin care a fost respinsă, pe 31 decembrie, acţiunea deschisă în justiţie împotriva Biroului Electoral Central în legătură cu anularea alegerilor prezidenţiale. Dreptul de a vota şi dreptul de a fi ales au fost încălcate prin exercitarea unui abuz de putere – reclamau, în acţiunea lor în judecată, Călin Georgescu şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept. Nici dreptul poporului român de a exercita suveranitatea naţională prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere şi corecte nu a fost respectat – mai acuza Călin Georgescu – şi nici dreptul cetăţenilor României de a trăi într-un stat de drept şi democratic.

Deciziile Curţii Constituţionale a României sunt definitive şi obligatorii, prin urmare nu pot fi analizate în instanţă – scrie în motivare Curtea de Apel Bucureşti, care specifică și faptul că prin anularea acestor alegeri nu au fost încălcate drepturi civile şi fundamentale ale cetăţenilor prevăzute în Constituţie.