Retrospectiva săptămânii 27.03-03.05.2025

A început votul în diaspora pentru alegerea președintelui României / Mai mulţi bani pentru Apărare / Preşedintele interimar al României, la summitul Iniţiativei celor Trei Mări de la Varşovia / Un nou sistem Patriot de rachete aer-sol pentru România / Moţiune simplă adoptată în Senat împotriva ministrului Muncii / Gala Premiilor Gopo

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 03.05.2025, 11:00

A început votul în diaspora pentru alegerea președintelui României

Românii cu drept de vot din diaspora au la dispoziţie trei zile – 2, 3 şi 4 mai -pentru a-l alege pe cel care va conduce România în următorii cinci ani. În cele 965 de secţii de votare din diaspora organizate pentru alegerile prezidenţiale din acest an pot vota cetăţenii români care se află în străinătate în ziua scrutinului, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reşedinţa în afara ţării. Cele mai multe secţii de votare sunt în Italia şi Malta – 161, Spania – 147, Marea Britanie – 108, Franţa şi Principatul Monaco – 69, Republica Moldova – 64, SUA – 50, Belgia – 29 şi Ţările de Jos – 23. Totodată, Autoritatea Electorală Permanentă transmite că un număr de 6.085 de cereri de vot prin corespondenţă dintre cele 6.496 depuse în acest sens pe portalul www.votstrainatate.ro au îndeplinit condiţiile legale. Cele mai multe cereri pentru vot prin corespondenţă s-au înregistrat în Germania, urmată de Marea Britanie, Elveţia, Franţa, Statele Unite, Italia şi Spania. În România, alegătorii sunt aşteptaţi la urne pe 4 mai pentru a alege unul dintre cei 11 candidaţi. Turul al doilea este programat două săptămâni mai târziu.

Mai mulţi bani pentru Apărare

Ministrul român al Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a fost mandatat ca în negocierile şi discuţiile tehnice care vor pregăti summitul NATO de la Haga să-şi asume, în numele României, creşterea etapizată a bugetului pentru Apărare până în anul 2030. Anunţul a fost făcut de preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, după ce CSAT a aprobat ca România să acceseze creditul pus la dispoziţie de Comisia Europeană pentru ţările comunitare, în vederea dotării suplimentare pentru Apărare. Bolojan a spus că, astfel, România va putea să-şi asigure securitatea şi, alături de partenerii europeni, să fie un contributor la apărarea Europei. Creditul pus la dispoziţie de Comisia Europeană este unul avantajos şi va permite României să-şi poată îmbunătăţi capabilităţile militare, fără a pune presiune mare pe bugetul naţional, a explicat Ilie Bolojan. CSAT a aprobat și Planul naţional privind mobilitatea militară. Potrivit acestuia, un nou pod peste Dunăre este cuprins ca un proiect important în acest plan, iar România a aderat la un nou coridor de mobilitate pe direcţia nord-sud.

Preşedintele interimar al României, la summitul Iniţiativei celor Trei Mări de la Varşovia

În cadrul summitului Iniţiativei celor Trei Mări de la Varşovia, Ilie Bolojan a reafirmat interesele României. El a precizat că un proiect important pentru București este Via Carpathia și a explicat că autorităţile române se află în etapa de licitaţie pentru unele tronsoane ale proiectului. Via Carpathia este o reţea de drumuri expres şi autostrăzi care leagă nordul Europei, de la Marea Baltică, până în sud, prin România, la Marea Neagră şi, de asemenea, prin zona Balcanilor, până la Marea Adriatică. În opinia lui Ilie Bolojan, Iniţiativa celor Trei Mări dobândeşte o relevanţă sporită, conectivitatea reprezintă esenţa acesteia, potenţialul regiunii este imens, iar România, prin poziţia sa geografică şi capacitatea sa economică, joacă un rol important în această ecuaţie. Totodată, el a amintit că planul de construire a reactoarelor 3 şi 4 la centrala nucleară de la Cernavodă (sud-est) face paşi importanţi, iar în domeniul exploatării gazelor naturale din Marea Neagră, proiectul strategic „Neptun Deep” continuă, fiind esenţial pentru securitatea energetică regională.

Un nou sistem Patriot de rachete aer-sol pentru România

România va avea un nou sistem de rachete Patriot, în locul celui pe care l-a furnizat Ucrainei, în septembrie anul trecut. Ministerul Apărării Naţionale de la Bucureşti a salutat decizia Departamentului de Stat al SUA de a aproba vânzarea către România a sistemului, care include radar performant, două lansatoare și o unitate de comandă. Costul este de peste 260 de milioane de dolari, iar finanțarea va fi asigurată din fonduri externe nerambursabile. Sistemul Patriot este capabil să intercepteze și să distrugă diverse tipuri de amenințări aeriene, inclusiv rachete balistice și va contribui la consolidarea apărării României în zona Mării Negre. Pe de altă parte, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a discutat, la Bruxelles, cu Andrius Kubilius, comisarul european pentru Apărare şi Spaţiu, despre consolidarea pregătirii României în domeniul apărării şi intensificarea cooperării industriale europene.

Moţiune simplă adoptată în Senat împotriva ministrului Muncii

Senatul de la Bucuresti a adoptat, miercuri, o moţiune simplă depusă de AUR la adresa ministrului Muncii, Simona Bucura-Oprescu. În timpul dezbaterilor, reprezentanţii opoziţiei au criticat sistemul de pensii şi au afirmat că acesta adânceşte inechităţile sociale. Ministrul a declarat, însă, că bugetul de pensii din 2025 este cu 21 de miliarde de lei mai mare faţă de anul trecut şi i-a acuzat pe iniţiatorii demersului de dezinformare. Pe de altă parte, senatorii români au amânat cu două săptămâni dezbaterea în plen a proiectului de lege care ar trebui să modifice vârsta de pensionare și modalitatea de calcul a pensiilor magistraţilor. În varianta deja adoptată de Camera Deputaţilor, documentul prevede că vârsta de pensionare a acestora va creşte la 65 de ani, începând cu 1 ianuarie anul viitor, iar cuantumul pensiei nu îl poate depăşi pe cel al ultimului salariu. De aprobarea legii depinde deblocarea de către Comisia Europeană a celei de-a treia tranşe de finanţare din PNRR.

Gala Premiilor Gopo

La București, a avut loc, marţi, a 19-a a ediție a Galei Premiilor Gopo, eveniment care celebrează şi recompensează anual cele mai importante realizări ale cinematografiei româneşti. Filmul „Anul Nou care n-a fost”, regizat de Bogdan Mureşanu, a fost marele câştigător al acestei ediţii, pelicula obţinând zece distincţii, între care pentru regie, cel mai bun actor (Adrian Văncică), cea mai bună actriţă (Nicoleta Hâncu), decoruri, sunet sau scenariu. Regizorul Dan Piţa a primit un premiu pentru întreaga activitate. Premii pentru întreaga carieră au fost acordate și actriței Ioanei Pavelescu, respectiv lui Florin Mihăilescu, unul dintre cei mai talentaţi şi prolifici directori de imagine din cinematografia românească.