Retrospectiva săptămânii 11.05 -17.05.2025

Românii își aleg președintele/ Piețele financiare sub spectru economic și electoral/ România și PNRR/ Ediţia 2025 a Nopţii Muzeelor

Roxana Vasile, 17.05.2025, 10:30

Românii își aleg președintele

Procesul de votare în cadrul turului al doilea al alegerilor prezidențiale din România a debutat, joi seară, la ora 22 a României, odată cu deschiderea primei secții din străinătate – la Auckland, în Noua Zeelandă. Peste hotare, scrutinul a fost programat să aibă loc pe parcursul a trei zile – 16, 17 și 18 mai. În cele 965 de secţii de votare din toată lumea pot vota cetăţenii români care se află în străinătate în ziua votului, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reşedinţa în afara ţării. Totodată, alegătorii români de peste hotare au posibilitatea de a-și exprima opțiunea electorală și prin corespondenţă, însă numărul cererilor este mic – doar 6.085, din cele 6.496 depuse în acest sens, au îndeplinit condiţiile legale. Pe teritoriul României, turul doi de scrutin al prezidențialelor va avea loc pe parcursul unei singur zile – duminică, 18 mai – în 18.979 de secţii de votare. Potrivit Autorității Electorale Permanente, 87 de jurnalişti străini acreditaţi şi 159 de observatori internaţionali vor scruta aceste alegeri pe care și le vor disputa, în ordinea în care au câștigat turul întâi, suveranistul George Simion, lider al partidului parlamentar AUR, și independentul Nicușor Dan, actualul primar general al Bucureștiului.

Piețele financiare sub spectru economic și electoral

România are nevoie în cel mai scurt timp de un guvern responsabil şi de reforme pentru restabilirea echilibrului macroeconomic de o bună vreme precar. Este părerea analiștilor economici ca urmare a recentelor turbulențe de pe piețele financiare. Dacă imediat după primul tur din 4 mai al prezidențialelor, acestea au reacţionat puternic la incertitudinile privind evoluţia economiei și la actuala viață politică, situaţia pare să se mai fi calmat în această săptămână. Cursul de schimb al monedei naționale față de cea europeană s-a stabilizat, după o creștere bruscă semnificativă a euro. Dobânzile interbancare și-au temperat și ele creşterea şi au înregistrat chiar scăderi, deşi nivelurile lor au rămas, totuși, ridicate. Cât despre bursă, aceasta a dat semne că s-ar fi calmat, deşi volatilitatea s-a menţinut ridicată. O veste mai puţin bună a fost legată de evoluţia preţurilor de consum. Inflaţia pare să-şi fi încetinit semnificativ scăderea în aprilie şi și-ar putea relua creşterea în perioada următoare. O scădere a inflației ar putea fi posibilă abia la sfârşitul verii. Pe de altă parte, Produsul Intern Brut al României a stagnat în primul trimestru al acestui an faţă de anul trecut, creşterea fiind foarte modestă de doar 0,2%. Investiţiile străine directe în România au scăzut cu peste 30% în primele trei luni ale anului, față de primul trimestru din 2024. De asemenea, numărul societăţior cu participare străină la capitalul social nou înfiinţate în primul trimestru din 2025 a fost în scădere cu circa 6,5% față de perioada similară de anul trecut. Analiștii nu exclud probabilitatea ca România să înregistreze o uşoară recesiune în acest an. De aceea, ei consideră că o absorbţie foarte ridicată a fondurilor europene și atragerea investiţiilor străine trebuie să rămână prioritare.

România și PNRR

Ministrul de Finanţe, Tánczos Barna, a anunțat, de la Bruxelles, că România va primi, în luna iunie, 1,3 miliarde de euro din tranşa a treia din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. Este o finanţare importantă pentru echilibrarea bugetului de Stat – a spus oficialul. Banii reprezintă, însă, doar jumătate din cât ar fi trebuit să încaseze ţara, pentru că Executivul nu a definitivat toate reformele la care s-a angajat prin intermediul PNRR. Bucureștiul dorește modificarea Planului. După discuții în acest sens ale ministrului Fondurilor Europene, Marcel Boloș, cu reprezentanţii Comisiei Europene, dosarul va fi pus pe masa Consiliului, procedură urmată de toate statele care au fost sau sunt în situaţia României. „Doar după aprobarea oficială a planului modificat, vom putea transmite Comisiei o nouă cerere de plată, în forma sa restructurată, care să includă reformele şi investiţiile actualizate. Este esenţial ca procesul de renegociere să se încheie până la finalul acestei luni.” – a explicat, într-un comunicat, ministrul Boloş. PNRR are legătură, între altele, cu o necesară reformă fiscală la care Bucureștiul s-a angajat pentru a reduce, în primul rând, deficitul bugetar de 9%. România nu este singurul stat comunitar care îşi modifică Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, însă are, până acum, cea mai scăzută rată de absorbţie.

Ediţia 2025 a Nopţii Muzeelor

La finele acestei săptămâni, sâmbătă, pe 17 mai, a fost programată Noaptea Muzeelor. Peste 75 de instituţii, reunind 210 spaţii muzeale din toată România, au anunțat că îşi deschid porţile pentru acest eveniment amplu şi valoros. Totodată, un număr impresionant de specialişti din domeniul patrimoniului şi educaţiei muzeale au pregătit aproape 700 de activităţi cultural-educaţionale adresate tuturor categoriilor de public, de la cei mai tineri vizitatori până la publicul matur, pasionat de istorie, artă, ştiinţă şi tradiţie. De altfel, o atenţie specială a fost acordată, în acest an, lucrătorilor din muzee, profesionişti care, cu pasiune şi devotament, veghează zi de zi asupra patrimoniului comun.