România riscă să piardă fonduri europene
România poate pierde bani europeni dacă nu ia rapid măsuri de redresare bugetară.
Ştefan Stoica, 05.06.2025, 11:30
Pentru prima dată în istoria postcomunistă a României, negocierile pe marginea formării unei largi coaliţii guvernamentale au pornit cu discuţia asupra programului de guvernare, mai exact asupra măsurilor de reducere a deficitului bugetar excesiv, şi nu cu distribuţia politică a posturilor ministeriale. E bine că s-a întâmplat astfel, dar urgenţa formării unui cabinet şi a adoptării unor măsuri de reechilibrare bugetară rămâne. Aceasta şi pentru că, dacă nu implementează reformele la care s-a angajat, România riscă să intre într-o procedură europeană la finalul căreia ar putea să piardă fonduri comunitare, începând cu finele anului viitor.
Comisia Europeană a prezentat radiografia economică a Uniunii, iar aceasta arată că România este singura ţară din blocul comunitar cu dezechilibre macroeconomice excesive. Deficitul bugetar este cel mai mare din UE şi, conform Comisiei, Bucureştiul nu a luat nicio măsură eficientă faţă de ce şi-a asumat în ianuarie. Reforma fiscală promisă nu a intrat în vigoare la termenul recomandat – în speţă, 1 aprilie 2025.
Potrivit Comisiei, deteriorarea finanţelor româneşti a fost cauzată, printre altele, de majorarea cheltuielilor curente, în special cu salariile şi cu pensiile. Astfel, datoria publică a crescut la aproape 55% în 2024 şi va ajunge la aproape 60% în 2025. De aceea, Comisia cere României să prezinte măsuri rapide şi eficiente, altfel riscă să nu îndeplinească obiectivul de corectare a deficitului până în 2030.
Ca urmare a acestor decalaje şi întârzieri, România este singurul stat din Uniune pentru care Comisia va înainta Consiliului un document în care constată că ţara nu a luat nicio măsură eficientă pentru a reduce dezechilibrele. Termenul este de 20 iunie sau eventual 8 iulie, când au loc şedinţele Consiliului Economic şi Financiar, iar dacă statele membre aprobă opinia Comisiei, practic se va deschide procedura la finalul căreia România ar putea pierde fonduri. Va fi, însă, o procedură de lungă durată, cu diverse etape care includ comunicări şi decizii între Comisie, Consiliu şi Parlamentul European, pe de o parte, şi Guvernul României, de cealaltă parte.
Vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Roxana Mânzatu, îşi păstrează optimismul şi spune că, deşi situaţia este serioasă, riscurile pot fi eliminate dacă noul guvern al României trimite propunerile pentru reducerea deficitului şi ajunge la un acord rapid cu Comisia.
În ce priveşte măsurile concrete de reducere a deficitului, surse din interiorul Comisiei susţin că deficitul mare ar impune măsuri dure şi cu efect rapid, inclusiv creşterea TVA.
Pe lângă dezechilibre, România are o problemă şi cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, deoarece are restanţe de aproximativ 80% la capitolul reforme. Termenul pentru toate statele membre rămâne nemodificat – 31 august 2026 pentru implementarea măsurilor şi 31 decembrie 2026 pentru ultima plată.
