Stâna Ștefanu
În perioada verii, șoselele care traversează masive muntoase din România sunt parcurse pe motociclete sau în autovehicule de mulți turiști, atrași de peisajele deosebite și de obiectivele de pe traseu. Un astfel de loc unde se opresc mulți turiști este stâna Ștefanu de pe cea mai înaltă şosea din România, Transalpina.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ștefan Baciu, 15.07.2025, 15:45
Transalpina, Transfăgărășanul, Transapuseana, Transrarău și Transbucegi sunt șosele înalte din România, străbătute în timpul verii de cei atrași de măreția munților, de peisaje încântătoase și de obiective în jurul cărora se află legende sau cel puțin o poveste. Transalpina, cea mai înaltă șosea din România, face legătura, printre vârfuri muntoase din Carpații meridionali, între localitatea Novaci din județul Gorj cu Valea Jiului din județul Hunedoara, cu orașul Sebeș din sudul Transilvaniei, cu orașul Brezoi de pe Valea Lotrului și, în continuare, pe Valea Oltului, cu orașele Râmnicu Vâlcea și Sibiu.
Cel mai înalt loc de pe Transalpina este pasul Urdele, 2.145 de metri, iar la jumătatea distanței până la Obârșia Lotrului, unde se află coada lacului de acumulare Vidra, este un loc de popas, stâna Ștefanu. Poartă acest nume pentru că se află la baza Vârfului Ștefanu, cu o altitudine de 2.051 de metri, aflat împreună cu Vârful Bora (2.055 de metri) în grupa Munților Latoriței. Turiștii opresc la stâna Ștefanu pentru tocanul de oaie, produs specific crescătorilor de oi. În timpul verii, ciobanii pot fi văzuţi împreună cu turmele lor pe pășunile din zona alpină. De la Mărioara Babu am aflat cum au ajuns turiștii să se oprească la stână pentru tocanul de oaie:
„Este produs tradițional, atestat la Ministerul Agriculturii, recunoscut și european. L-am înregistrat și la OSIM, nu pentru ca să nu-l mai facă nimeni, ci pentru ca să nu mă oprească altcineva pe mine, ca să-l pot face pentru turiști, pentru că începând din 2008-2009, după asfaltarea Transalpinei, turiștii intrau în stână să cumpere brânză și ne mâncau mâncarea din ceaune și atunci, din inițiativa lor, am hotărât să gătim ceea ce gătim noi aici, în munți și pentru turiștii care traversează Transalpina și care intră pe la stâna noastră. Tocanul de oaie trebuie neapărat fiert la foc domol și gustul autentic e în ceaun și la foc de lemn.”
O altă atracție a locului este muzeul unde sunt expuse obiecte din gospodăria tradițională de altădată, precum și costume populare. Băciţa Mărioara Babu se ferește să spună că are un adevărat muzeu la stână:
„Cred că e prea mult spus muzeu, pentru că muzeele au unele cerințe. Eu îi zic o expoziție din zona noastră păstorească, din zona Gorjului. Și în timp așa mi-am adunat atâtea obiecte și atâtea costume. Vreau să vă spun că fiecare obiect are povestea lui. Am multe obiecte la care țin foarte mult și am ajuns acum să cred că unii oameni au renunțat ușor la portul cu care au crescut, la lucrurile noastre și tradițiile cu care venim din urmă. Am adunat încet, încet câte ceva și le-am expus aici pentru că lumea nu vine numai să mănânce. Vine să vadă! Sunt lucruri care atunci când le arăți acum tinerilor, li se pare că vorbim din filme, dar sunt lucrurile cu care noi am crescut.”
Mărioara Babu ne-a prezentat și câteva exponate deosebite: „Cel mai vechi costum popular este din zona Gorjului, Alimpești. Are peste o sută de ani. A fost costum de mireasă. Mi-a povestit femeia care acum are 70 de ani, a fost mireasă bunica ei, dar să nu credeți că l-am găsit așa. L-am refăcut, vedeți, acum arată foarte bine. Și costumul Dominicăi Trop, rapsod din Mehedinți. Am papornița, damigeana și brâul de la Nea Mărin (personaj extrem de popular în anii 70, interpretat de actorul Amza Pellea –n.r.), opinci foarte vechi de peste 100 de ani, am cizme din al doilea război mondial, cojocel din 1960 din Poiana Sibiului. Vreau să vă spun că icoana de acolo am găsit-o aruncată la gunoi. Mi-am dat seama de atunci că este un lucru de valoare. Acum mă întreabă toată lumea de unde o am. Am peste 100 de costume populare, dulapurile le am pline. Pe unde mă duc, întreb pe toată lumea dacă are ceva de care se poate lipsi, iar dacă nu e ceva de suflet, le iau și le aduc aici, în vârful muntelui.”
La plecarea de la stână, turiștilor le sunt puse la dispoziție șube ciobănești, pentru a-și face fotografii. Nu este ușor să mergi îmbrăcat cu ele pentru că sunt foarte grele, însă fotografiile sunt de neuitat. Pentru demersurile de conservare a tradițiilor populare și pentru preparatele autentice precum bulzul și tocanul de oaie, în 2023 Mărioara Babu a primit din partea Ministerului Culturii titlul de „Tezaur uman viu”.
