România se confruntă cu un deficit structural de forță de muncă
Cristian Popa (BNR): România înregistrează un deficit de forță de muncă mai sever decât media Uniunii Europene, afectând atât ocupațiile cu competențe elementare, cât și domenii specializate precum IT&C, inginerie, științe și sănătate.
Florenta Zaharescu, 26.08.2025, 10:43
România înregistrează un deficit de forță de muncă mai sever decât media Uniunii Europene, afectând atât ocupațiile cu competențe elementare, cât și domenii specializate precum IT&C, inginerie, științe și sănătate. Conform unei analize, postate pe reţeaua LinkedIn, Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR, susţine că această problemă este persistentă și are implicații majore asupra economiei.
Cauze și tendințe demografice
• Ponderea persoanelor peste 65 de ani a crescut la 20% în 2024, iar vârsta mediană a ajuns la aproape 44 de ani.
• Populația totală este estimată să scadă cu aproape 10% până în 2035.
• România are una dintre cele mai scăzute rate de participare la muncă din UE, în special în rândul tinerilor, femeilor și minorităților.
Migrația – o corecție parțială
După două decenii de migrație net negativă, România a înregistrat o migrație net pozitivă în 2022–2023. În 2023, peste 324.000 de imigranți au sosit în țară, majoritatea muncitori necalificați din state non-UE. În același timp, emigrarea continuă să afecteze segmentul lucrătorilor calificați.
‘Asta nu înseamnă că toţi românii s-au întors acasă sau că au încetat să mai plece, dar fenomenul s-a temperat, au început să mai şi revină acasă. În medie, au emigrat (plecat) peste 200.000 de persoane anual în ultimii 10 ani. Dar, în 2023, România a avut circa 324.000 imigranţi (persoane sosite). Două mecanisme au contribuit: majorarea şi menţinerea din 2022 a contingentului anual de lucrători non-UE la 100.000 şi revenirea unei părţi a diasporei după pandemie’, a adăugat Cristian Popa.
Soluții propuse – Raportul BNR subliniază necesitatea unor politici active pe termen mediu și lung:
• Reformarea sistemului educațional pentru a livra candidați pregătiți conform cerințelor pieței.
• Creșterea calității vieții pentru a încuraja natalitatea și retenția forței de muncă
• Integrarea noilor tehnologii și adaptarea competențelor la cerințele celei de-a patra revoluții industriale.
În concluzie, provocările pieței muncii din România sunt profunde și interconectate cu evoluțiile demografice, migraționale și tehnologice. Rezolvarea lor necesită o abordare strategică, multisectorială și susținută.
