Retrospectiva săptămânii 27.09 – 04.10.2025

Nicuşor Dan la Copenhaga / Proiecte de înzestrare a armatei / Prima rectificare bugetară din acest an / Noul an universitar a inceput cu proteste

Daniela Budu, 04.10.2025, 11:29

Nicuşor Dan la Copenhaga

Preşedintele României, Nicuşor Dan, consideră că ameninţarea cu drone nu mai este doar o chestiune legată de vecinătatea cu Rusia, iar Zidul Antidrone, despre care se vorbeşte la nivel european, ar putea fi operaţional în câteva luni. Prezent joi la reuniunea Comunităţii Politice Europene de la Copenhaga, preşedintele a discutat cu liderii europeni despre securitatea regiunii, razboiul hibrid, dezinformare si atacuri cibernetice. În context, Nicusor Dan a prezentat raportul Parchetului General privind implicarea Rusiei în alegerile prezidenţiale din Romania din 2024.

În marja summitului, Nicuşor Dan a avut o întrevedere cu premierul Suediei, Ulf Kristersson. ‘România şi Suedia au o cooperare bilaterală foarte strânsă în contextul alianţei noastre europene” a scris şeful statului pe o retea de socializare. Potrivit lui, cei doi au discutat si despre cum NATO poate consolida descurajarea ameninţărilor venite din partea Rusiei. Tot in marja summitului, preşedintele a discutat si cu prim-ministrul Armeniei si a amintit, in context, ca următoarea reuniune a CPE va avea loc în mai 2026 în această ţară. Miercuri, tot la Copenhaga, Nicusor Dan a participat la Consiliul European Informal, consacrat consolidării capacităţilor de apărare comună, precum şi furnizării de ajutor suplimentar pentru Ucraina.

Proiecte de înzestrare a armatei

În contextul situaţiei de securitate din regiune, ministerul Apărării de la București a cerut acordul Parlamentului ca să cumpere peste 200 de tancuri de ultimă generație, care vor fi produse în România. În plus, zeci de vehicule derivate și mitraliere ar urma să ajungă în posesia Armatei Române până în anul 2040. Bucureștiul va plăti, în total, peste 7 miliarde de dolari pentru a reînnoi dotările Armatei, în contextul în care Rusia testează fără oprire capacitățile militare ale membrilor NATO. Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, scopul este creşterea capacităţii operaţionale a Armatei, pentru a putea îndeplini atât misiunile de apărare a ţării, cât şi angajamentele internaţionale. Amintim că România, stat membru al NATO şi al Uniunii Europene, a semnat în 2023 un prim contract pentru achiziţionarea a 54 de tancuri Abrams din SUA pentru puțin peste un milliard de dolari, cu livrare completă în 2028.

România, care are o graniţă de 650 km cu Ucraina, găzduieşte în prezent un sistem american de apărare antirachetă balistică şi un grup de luptă permanent al NATO. Drone au încălcat în mod repetat spaţiul său aerian de când Rusia a început să atace porturile şi infrastructura Ucrainei de peste Dunăre. Pe de altă parte, guvernul de la Bucureşti a aprobat joi proiectul legii voluntariatului militar şi proiectul de legi privind apărarea naţională. Astfel, tinerii români vor putea participa voluntar la un program de pregătire militară timp de 4 luni. Al doilea proiect include măsuri care simplifică lanţul decizional din teatrele de operaţiuni. Ambele documente vor ajunge în Parlament pentru dezbatere şi aprobare.

Prima rectificare bugetară din acest an

Prima rectificare bugetară din acest an a fost aprobată miercuri de Guvernul de la Bucureşti, cu o ţintă de deficit mai mare, de 8,4% din Produsul Intern Brut, renegociată cu responsabilii de la Comisia Europeană. Banii în plus acoperă cheltuielile esenţiale cu pensiile, salariile şi asistenţa socială, dar şi plata dobânzilor la împrumuturile anterioare ale statului, precum şi investiţiile. Ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare, a transmis că rectificarea bugetară este un „compromis” rezonabil, iar în acest moment, nu sunt planificate alte creşteri de taxe şi impozite. Pe de altă parte, a explicat că s-a urmărit reglarea sumelor pentru zona de împrumut a PNRR pentru ministerele care nu mai aveau bani pentru investiţii. De asemenea, şeful Finanţelor a subliniat că, prin adoptarea rectificării bugetare înaintea Consiliului miniştrilor de Finanţe din 10 octombrie, va fi transmis un semnal foarte bun, nu doar către Comisia Europeană, ci şi către pieţe.

Marţi, directorul executiv al FMI, Jeroen Clicq, a afirmat că România se află pe o traiectorie corectă în procesul de consolidare fiscală şi a dat asigurări că Fondul sprijină continuarea reformelor iniţiate de guvernul de la Bucureşti. Oficialul FMI a fost primit de prim-ministrul Ilie Bolojan care a subliniat că măsurile de austeritate, deşi criticate de populaţie, sunt indispensabile pentru asigurarea stabilităţii fiscale şi pentru reducerea dezechilibrelor şi inechităţilor sociale.

Noul an universitar a inceput cu proteste

Noul an universitar a început pe 1 octombrie în România cu proteste ale studenților organizate în București și în aproape toate centrele universitare din țară, în paralel cu ceremonii inaugurale. Studenţii critică măsurile de austeritate și mai ales reducerea fondului de burse, dar sunt nemulțumiți și de condițiile de studiu. Aceste măsuri reprezintă un atac direct al Guvernului României asupra nevoilor de bază pe care studenţii le au pentru continuarea parcursului educaţional, Guvernul uitând faptul că dreptul la învăţătură este un drept garantat de Constituţia României, a punctat Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti.

La rândul său, ministrul Educaţiei, Daniel David, a declarat că anul 2025 este „probabil, cel mai dificil şi periculos an pentru ţară după Revoluţia din 1989ˮ, în contextul crizelor politice, economice şi internaţionale, subliniind că sistemul de învăţământ a fost salvat de la blocaj datorită măsurilor fiscal-bugetare adoptate de Guvern. Într-un raport al activităţii sale în care răspunde şi criticilor studenţilor legate de burse, Daniel David a precizat că redimensionarea burselor nu va afecta iremediabil sistemul de educaţie. Promite, după depăşirea crizei fiscal-bugetare, sume mai mari pentru studenţi şi un număr rezonabil de burse pentru olimpici.