Ținutul Vinului, Prahova
La mică distanță de București, găsim o rută cultural-turistică de excepție: Ținutul Vinului, Prahova. Inspirat de rute similare din Franța sau Toscana, acest drum al vinului dezvăluie o combinație fascinantă între tradiție viticolă, peisaje spectaculoase și patrimoniu cultural. Aflată pe aceeași paralelă cu renumita regiune Bordeaux, zona este vestită pentru vinurile sale roșii. Vedeta incontestabilă este Feteasca Neagră, un soi românesc care a devenit un adevărat ambasador internațional, cucerind numeroase medalii.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniel Onea, 16.10.2025, 15:30
La mică distanță de București, găsim o rută cultural-turistică de excepție: Ținutul Vinului, Prahova. Inspirat de rute similare din Franța sau Toscana, acest drum al vinului dezvăluie o combinație fascinantă între tradiție viticolă, peisaje spectaculoase și patrimoniu cultural. Traseul este gândit pentru a oferi o imagine completă asupra potențialului viticol și cultural al zonei. Adrian Voican, președintele Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova, descrie conceptul și geografia acestuia:
„Conceptul de «ținut al vinului» sau de regiune pentru turism viticol există în mai multe părți ale lumii, precum Franța sau regiunea Toscana din Italia. Așa că am adaptat și noi acest concept la ceea ce avem în România: o intersecție de tradiție viticolă, peisaje remarcabile și patrimoniu cultural. Ruta turistică din zona Prahova-Buzău are aproximativ 58-60 de kilometri. De la est la vest, include localități precum Izvor, Tohani, Ceptura, Urlați, Jercălăi, Valea Călugărească și continuă cu Vărbila, Bucov, Seciu, până la Mănăstirea Zamfira, Băicoi, Florești și Filipeștii de Pădure. O notă aparte ar avea Azuga, unde se face de mulți ani vin spumant pentru Casa Regală a României.”
Regiunea Dealu Mare concentrează un număr semnificativ de producători, însumând peste 45 de crame. Dezvoltarea sectorului, în ultimii 20 de ani, a dus la apariția unei oferte diversificate. Turiștii pot vizita atât crame moderne, proiectate cu tehnologii sustenabile, cât și crame tradiționale, care funcționează în conace istorice și utilizează metode de vinificație ce pun accentul pe procese naturale. Această diversitate oferă vizitatorilor perspective diferite asupra modului în care se produce vinul în România contemporană, de la abordări tehnologice avansate la cele care respectă metodele clasice.
„Putem face o deosebire între cramele cu arhitectură modernă, care sunt adaptate protecției mediului și turismului sustenabil – de exemplu, o cramă modernă care este, de fapt, îngropată într-un deal, acoperită cu iarbă – și cramele tradiționale, rustice. În acestea din urmă, procesul de vinificare se întâmplă natural, fără mașini sau electricitate, folosind în mare parte gravitația. Procesul începe de sus, cu strugurii și mustul, și coboară pas cu pas până ajunge în butoaie și sticle jos, fără intervenție mecanică. Astfel, în regiune există opțiuni pentru toate preferințele.”
Din punct de vedere enologic, regiunea Dealu Mare este recunoscută pentru vinurile sale roșii, o caracteristică datorată poziționării pe paralela 45, similară cu cea a podgoriilor din Bordeaux, Franța. Un punct de atracție major este soiul autohton Fetească Neagră. Am aflat de la Adrian Voican, președintele Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova, că acest soi a obținut numeroase premii la competiții internaționale. Este considerat reprezentativ pentru vinul românesc și este unul dintre cele mai solicitate de către cunoscători pentru a înțelege specificul local.
„În zona Dealu Mare, cele mai cunoscute sunt vinurile roșii, deoarece ne aflăm pe aceeași paralelă cu regiunea Bordeaux. Soiurile românești precum Merlot, Cabernet Sauvignon și Pinot Noir sunt interesante și pentru turiștii francezi care doresc să le deguste. Însă cel mai important soi este Feteasca Neagră, considerat ambasadorul vinurilor românești. Este un soi autohton special, cu arome de fructe de pădure, care a câștigat numeroase medalii internaționale. Deși există și vinuri albe aromate, ca Riesling sau Sauvignon Blanc, vinurile roșii, în special Feteasca Neagră, reprezintă «locomotiva» regiunii.”
Oferta turistică din zonă este integrată, depășind simpla vizită la cramă. Pe lângă degustările de vin, pachetele includ elemente de gastronomie locală, cu asocieri de brânzeturi și alte produse tradiționale, și vizite la obiective culturale din apropiere, precum mănăstiri sau muzee. O componentă importantă, dezvoltată recent, este turismul activ. Infrastructura permite acum parcurgerea unor trasee de ciclism între podgorii, o activitate facilitată de utilizarea bicicletelor electrice, care fac traseele accesibile unui public mai larg.
„În ultimul timp, turismul activ, în special ciclismul, a devenit foarte popular. Acesta permite turiștilor să se plimbe printre podgorii, să facă drumeții și să ajungă la obiective unde accesul cu mașina nu este posibil, bucurându-se de natură și aer curat. Bicicletele electrice sunt foarte apreciate: ele nu funcționează ca o motocicletă, ci asistă la pedalat, mai ales la deal. Astfel, în loc să parcurgi doar 1-2 kilometri înainte de a obosi, poți parcurge 20 sau chiar 40 de kilometri pe dealurile din Prahova, având parte de o excursie excepțională.”
Reacțiile turiștilor străini care vizitează regiunea viticolă sunt în general pozitive. Mulți dintre aceștia nu au o imagine clară despre România ca destinație viticolă și sunt surprinși de calitatea vinurilor și a serviciilor. Un element apreciat în mod constant este ospitalitatea și autenticitatea experienței, care este percepută ca fiind mai puțin comercială în comparație cu alte destinații internaționale consacrate. Adrian Voican, președintele Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova, spune că tocmai această componentă umană, directă, contribuie semnificativ la imaginea pozitivă a turismului viticol românesc.
„Turiștii străini, inclusiv cei din Franța, care sunt cunoscători, sunt încântați de calitatea vinurilor românești și de ospitalitate. Prezentarea este făcută cu suflet, nu este strict comercială. O degustare nu include doar o bucată de cașcaval cu pâine prăjită; românii sunt generoși când vor să prezinte ceea ce au. Vizitatorii sunt surprinși în mod plăcut de ospitalitatea românească și de frumusețile țării, descoperind că România este o țară civilizată, sigură și frumoasă.”
În concluzie, turismul viticol din județul Prahova oferă o experiență structurată, care combină degustările de vinuri de calitate cu elemente culturale, gastronomice și de turism activ. Proximitatea față de principalul aeroport internațional al României, din București, și diversitatea ofertei fac din această zonă o opțiune relevantă pentru cei interesați de enologie și de descoperirea unei noi destinații europene.
