Pensiile magistraţilor, tensiuni în coaliţie
Se-ncinge, iarăși, atmosfera pe scena politică de la București.
Bogdan Matei, 23.10.2025, 11:40
Pentru comentatorii politici străini, coaliția guvernamentală cvadripartită de la București, declarat pro-occidentală, e, prezumtiv, funcțională. Reunește doar formațiuni care aparțin așa-numitelor curente politice centriste de pe continent, care domină Parlamentul European și care alimentează cu cadre Executivul comunitar: PSD e afiliat la socialiști, PNL și UDMR sunt la populari, iar USR e la liberalii Renew.
Pentru comentatorii politici autohtoni, e vorba, mai degrabă, de o coaliție contra naturii. PNL și PSD au fost, cu intermitențe, inamici jurați încă din zorii democrației românești post-comuniste. USR a contestat vehement politicile social-democraților și liberalilor. UDMR s-a asociat când cu dreapta, când cu stânga, doar ca să fie parte la beneficiile guvernării. Or, polemici contondente au izbucnit, iar, în coaliție, după ce Curtea Constituţională a admis sesizarea depusă de Înalta Curte de Casaţie de Justiţie în legătură cu legea privind pensiile magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament, şi a stabilit că actul normativ este neconstituţional.
Potrivit celor de la Înalta Curte, legea încalcă 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept. Premierul liberal Ilie Bolojan acuzase că magistraţii români ies la pensie la 48-49 de ani şi că o pensie medie în magistratură depăşeşte 24.000 de lei (echivalentul a circa 4.800 de euro). Numeroase pensii ajung la 35.000 – 40.000 de lei, în mod special pentru magistraţii care au avut şi funcţii de conducere. Faptul e perceput drept scandalos într-o societate în care pensia medie echivalează cu circa 500 de euro, bani pentru care un om obișnuit muncește 35-40 de ani.
„Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârşitul căreia pensionarea magistraţilor se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România” – spunea premierul. În plus, el anunțase plafonarea cuantumul pensiei unui magistrat de la 100% la 70% din venitul net pe ultima lună, adică 14 – 15.000 de lei.
După decizia CCR, toate partidele de la guvernare și-au anunțat consternarea. Liderii USR, Dominic Fritz, și UDMR, Kelemen Hunor, au propus, mai degrabă timid, organizarea unui referendum pentru eliminarea pensiilor speciale. Iar între socialiști și liberali au început, din nou, să curgă reproșurile reciproce. PSD anunță că va face, singur, alt proiect de lege pe care Curtea să-l admită, iar liderul său interimar, Sorin Grindeanu, spune că Ilie Bolojan ar putea pleca acasă.
E ipocrit ca PSD să invoce responsabilitatea în faţa unei reforme pe care tocmai oamenii săi o subminează – ripostează liberala Raluca Turcan, cu trimitere la ministrul Justiției, Radu Marinescu, susținut de social-democrați.
Din teritoriu, filiale județene ale celor două partide trimit comunicate vitriolante la adresa partenerilor. Aproape amuzată, presa scrie că tensiunile vor crește, neîndoielnic, când partidele de la guvernare vor concura, din nou, pe 7 decembrie, în alegerile pentru funcția de primar al Bucureștiului, devenită vacantă după ce fostul edil, Nicușor Dan, a ajuns șef al statului.
