Pensiile magistraților, în atenția coaliției de guvernare
Guvernanții de la București încearcă, din nou, să găsească o soluție la complicatul dosar al pensiilor primite de magistrați.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 29.10.2025, 11:31
Liderii coaliţiei de guvernare de la București au stabilit, în şedinţa de marți, ca Executivul să elaboreze un nou proiect de lege privind pensiile magistraţilor, pentru care să-şi angajeze răspunderea în Parlament. E o temă care agită de săptămâni în șir apele și provoacă polemici contondente în coaliția cvadripartită, pro-europeană, PSD-PNL-USR-UDMR.
Potrivit unor surse politice, premierul liberal Ilie Bolojan a respins propunerea PSD ca acest proiect de lege să fie adoptat de Parlament în regim de urgenţă. Social-democraţii nu se opun intenţiei premierului, dar se tem că varianta aleasă de Bolojan va depăşi data de 28 noiembrie, atunci când trebuie să fie adoptată legea, aşa cum România și-a asumat în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, convenit cu Comisia Europeană.
Un nou proiect a devenit necesar după ce Curtea Constituţională a admis sesizarea depusă de Înalta Curte de Casaţie de Justiţie în legătură cu legea privind pensiile magistraţilor şi a stabilit că actul normativ, pentru care Guvernul își angajase, de asemenea, răspunderea în Parlament, este neconstituţional. Decizia a vizat aspecte procedurale, principalul motiv invocat de CCR pentru invalidarea legii fiind lipsa avizului consultativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit celor de la Înalta Curte, legea incriminată încălca zeci de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept.
Premierul acuzase că judecătorii și procurorii români ies la pensie la 48 – 49 de ani şi o pensie medie în magistratură depăşeşte 24.000 de lei. Numeroase pensii ajung la 35.000 – 40.000 de lei, în mod special pentru magistraţii care au avut şi funcţii de conducere. Faptul e perceput drept scandalos într-o societate în care pensia medie echivalează cu circa 500 de euro, bani pentru care un om obișnuit muncește 35-40 de ani.
„Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârşitul căreia pensionarea magistraţilor se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România” – spunea premierul. În plus, el anunțase plafonarea cuantumului pensiei unui magistrat de la 100% la 70% din venitul net pe ultima lună, adică 14 – 15.000 de lei.
„Judecătorii Instanţei supreme transmit un ‘nu’ răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept” – riposta Înalta Curte, într-un comunicat.
Analiștii agitatei scene politice de la București constată că partida dintre guvernanți și magistrați a intrat, deja, în prelungiri. Ei avertizează că, dacă meciul nu va fi tranșat luna viitoare, România va pierde peste 230 de milioane de euro, care ar trebui să vină de la Bruxelles, prin PNRR. Comentatorii mai semnalează și o anomalie imposibil de corectat: arbitrii partidei joacă, de fapt, într-una dintre echipe. Ei înșiși magistrați, judecătorii Curții Constituționale sunt, la rândul lor, beneficiari de pensii speciale.
