Diaspora – o radiografie a migrației românești
Migrația românească reprezintă unul dintre cele mai puternice fenomene sociale ale ultimelor decenii, iar datele confirmă amploarea sa.
Corina Cristea, 21.11.2025, 13:18
Migrația românească reprezintă unul dintre cele mai puternice fenomene sociale ale ultimelor decenii, iar datele confirmă amploarea sa. Aproape 5,7 milioane de români trăiesc, astăzi, în afara ţării, potrivit raportului World Migration din 2024 al Organizaţiei Naţiunilor Unite, diaspora reprezentând aproape un sfert din populaţia României. Această mobilitate umană a modelat nu doar economia, ci și structura socială, demografică și culturală a României. Dacă în perioada anilor 1970 -1980 a existat o migrație politică, după căderea regimului comunist a existat un val de migrație economică. În anii ’90, au plecat, în principal, muncitorii calificați, atrași de salariile mai mari din construcții, agricultură sau servicii, pentru ca, în ultimele două decenii, să intervină o diversificare. Au început să plece medici, profesori, ingineri, IT-iști, studenți și cercetători. România a devenit, astfel, o țară exportatoare de forță de muncă și de competență.
De-a lungul timpului, motivele celor care au ales să plece sunt multiple, mergând de la salariile mai mici din țară, lipsa oportunităților și corupție, până la birocrație și dorința de a trăi într-un sistem mai stabil și mai previzibil. Depopularea României, scăderea natalităţii şi exodul creierelor sau ”brain drain” sunt, acum, motive de îngrijorare, atrage atenția Cristian David, fondator şi preşedinte al Institutului de Politici pentru Migraţie, dar nu este un fenomen întâlnit doar aici:
“Fenomenul de “brain drain” există şi nu există doar în România. ”Brain drain” este un factor regional. Fenomenul de “brain drain” este greu de combătut în orice formă. Lăsând la o parte aspectul naţional, ‘brain drain’ este reflectarea decalajului economic între state. Mai mult, acum, zona de cercetare, dezvoltare, inovare, adică revoluţia tehnologică, care a dat multe spaţii de manifestare celor care au studii superioare, pe zona de IT, pe zona de tehnologii înalte, se vede clar că statele puternice care au investit foarte mult în cercetare, dezvoltare, inovare, atrag, dar nu atrag numai români. Silicon Valley atrage din toată lumea. Se duc vârfurile şi ele se vor duce în continuare, din păcate. ”
Această plecare masivă a produs efecte economice și demografice semnificative. În numeroase regiuni – în special din Moldova, Oltenia și sudul Transilvaniei – populația activă s-a redus drastic. În unele domenii, companiile nu mai găsesc lucrători, iar statul este nevoit să aducă muncitori din Asia pentru a compensa lipsurile interne. Pe scurt, România îmbătrânește, iar deficitul de forță de muncă, inclusiv cea cu calificare superioară, devine una dintre cele mai presante probleme ale economiei. Pentru a diminua exodul creierelor, România are nevoie de investiţii în zona de cercetare, de capacitatea de a pune în valoare potenţialul creativ, dublată de o bună salarizare şi de investiţii în noile tehnologii, spune Cristian David, care subliniază că revenirea românilor din diaspora în ţară este o decizie personală, însă ține foarte mult şi de alţi factori esenţiali, cum ar fi piaţa muncii, sănătate, justiţie, educaţie sau infrastructură.
Institutul pentru Migraţie propune mai multe direcţii de acţiune, printre care un program de antreprenoriat pentru românii din diaspora, care să-şi poată deschide o afacere în România. Ceea ce noi încercăm să mobilizăm şi suntem într-un proiect alături de nişte parteneri foarte dedicaţi, platforma ROUNIT, spune Cristian David:
“Trebuie să ofere un sprijin statul român prin asigurarea unui acces facil la finanţare pentru deschiderea unor mici întreprindări. Eu cred că cei care s-au realizat în Italia şi au învăţat foarte multe lucruri pot să devină antreprenori de succes în România. Ei nu trebuie să se întoarcă, cred, în România ca să fie angajaţi, ei trebuie să fie angajatori, deci noi am vrea să creăm o categorie de antreprenori din diaspora care să se întoarcă şi care să valorifice experienţa şi să o împărtăşească.”
Deja, există români care s-au întors în țară după ani de muncă în afara granițelor, deschizând afaceri, aducând idei noi și o altă mentalitate. O altă direcţie pentru sporirea numărului celor reveniți în țară ar fi, potrivit Institutului de Politici pentru Migraţie, cooptarea autorităţilor locale în programe de reîntoarcere a românilor în mediul rural, prin stimulente precum oferirea unor terenuri pentru construcţia de locuinţe. Pentru că este esențială stoparea dezechilibrului tot mai accentuat între generațiile tinere și cel vârstnice – provocare ce, încă, așteaptă soluții și care este cu atât mai mare cu cât diaspora nu mai este de mult doar un grup izolat de emigranți. Comunități puternice există în Italia, Germania, Marea Britanie, Spania, Franța, Statele Unite sau Canada. În jurul lor s-au format asociații civice, școli românești, biserici, publicații, organizații culturale. Dincolo de toate acestea, din perspectiva României, depopularea rămâne o provocare dureroasă, care nu poate fi compensată de sumele considerabile trimise acasă de românii din străinătate.
