Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

România și noii veniți: punți culturale într-o societate în schimbare

Anul 2025 a fost al treilea consecutiv în care România a înregistrat mai mulți emigranți decât imigranți.

Adaugă ca sursă preferată în Google
Muncitori străini (foto Mufid Majnun – Unsplash)
Muncitori străini (foto Mufid Majnun – Unsplash)

, 03.12.2025, 15:30

Anul 2025 a fost al treilea consecutiv în care România a înregistrat mai mulți emigranți decât imigranți. Cercetătorul Anatolie Coșciug susține că această schimbare se datorează unui cumul de factori, printre care nevoile pieței muncii, percepțiile și atitudinile sociale față de migranți și politicile naționale și europene de migrație. În același timp, conform unui studiu recent publicat de Consiliul Economic și Social, recrutorii susțin că majoritatea companiilor care au angajat lucrători străini au înregistrat o creștere a cifrei de afaceri, o productivitate sporită și o performanță financiară superioară.

Aceste schimbări se reflectă și în plan social. În capitală, de exemplu, tot mai mulți antreprenori diversifică străzile orașului cu arome și culori noi prin restaurantele și fast-food-urile cu specific african și asiatic, prin magazinele alimentare cu produse exotice, baruri și frizerii. Cu toate acestea, distanța dintre ei și noi rămâne considerabilă.

Anul acesta, lucrători culturali, organizații și ONG-uri sprijinite de Administrația Fondului Cultural Național au lansat primele proiecte culturale și comunitare menite să aducă laolaltă străinii și societatea gazdă. Centrul de Resurse Juridice (CRJ), activ din 1999, este unul dintre inițiatori. În ultimele luni, prin cercetare, grupuri de lucru și spectacole de teatru, au fost prezentate poveștile noilor veniți, contribuind la construirea unui mediu social care să le înțeleagă și să le respecte experiențele complexe de viață și migrație.
Georgiana Bădescu, coordonatoarea proiectului, și-a dedicat ultimul an pentru a înțelege nevoile și dificultățile cu care se confruntă migranții în România și pentru a identifica modalități inovatoare prin care aceștia își pot spune poveștile.

„Am simțit o lipsă de reprezentare a poveștilor de viață în spațiul public, în sensul că cetățeanul de rând, român, cunoștea soiul acesta de alteritate, de străini, prin intermediul știrilor, prin intermediul presei și indirect. Și nu simțeam că există neapărat povești autentice sau vocea lor autentică în spațiu public. Mi se părea că sunt pasibili de discriminare, atât din partea statului, cât și din partea populației, care poate este speriată de ceva nou. Și cred că simțeam nevoia să existe niște contururi, măcar în fază inițială, să vedem puțin calitativ unde se simt ei, unde se situează ei și simțeam nevoia ca, din ce vom cerceta, să existe și ceva pus pe agenda publică. Și de acolo au venit ideea de cercetare din care să iasă spectacol, carte de copii și documentar.”

Prin studiul „O zi din viața unui muncitor migrant”, autoarele au analizat percepțiile migranților asupra sistemului legislativ românesc, precum și modul în care aceștia resimt relația cu cetățenii români și cu familiile lor de acasă. Cercetarea a scos în evidență un contrast puternic între cadrul legal românesc, clar și robust, cu prevederi elaborate, și realitatea cu care se confruntă migranții. Pe baza problemelor identificate în interviuri, regizoarea și actrița Crista Bilciu a creat un spectacol cultural imersiv, desfășurat chiar în incinta organizației.

„Am avut 10 reprezentații în 3 zile. Fiecare reprezentație a avut în jur de 15-20 de participanți. Ce-am încercat cu spectacolul a fost să punem fiecare cetățean să treacă prin etapele de viață pe care muncitorii non-UE le-au delimitat în cadrul interviurilor din cercetare. Erau 10 puncte active, începând cu interviul pentru viză, unde le-am pus întrebări pe care migranții mi le-au spus în cadrul cercetării. Una dintre ele, pe care mi-o amintesc, era a unui muncitor migrant care își lua aviz de muncă pentru construcții și pe care intervievatorul l-a pus să-și arăte mâinile ca să vadă dacă are mâini muncite. Și atunci spectatorul român trecea prin aceste etape: interviul de viză, patronul, apoi le dădeam genți de delivery și o hartă cu care trebuia să descurce prin toată casa, unde era întuneric și beneficiau doar de o lanternă UV, cu care puteau descoperi mesaje ascunse pe pereți care erau mărturiile migranților. Mai apoi la doctor, unde am încercat să portretizăm cumva o situație pe care am întâlnit-o cu un migrant și anume aceea de a vizita doctorul și a afla că, de fapt, angajatorul nu ți-a plătit niciodată taxele și nu ești asigurat. O cameră a singurătății, în care puteau să asculte un mesaj vocal în bangla și în română, trimis de unul dintre muncitori către mama lui”.

Georgiana Bădescu susține că, după fiecare reprezentație, participanții au rămas afară din incintă, pentru a discuta, a dezbate, surprinși de o realitate pe care nu și-o imaginau. După spectacol, CRJ a realizat o carte de copii, inspirată de povestea unui livrator de mâncare care poartă cu el în permanență o cameră video pentru a-și putea vedea copilul de acasă, în vârstă de doi ani.

Reprezentanta CRJ este de părere că punțile culturale create cu comunitățile de migranți ar trebui să reprezinte în continuare o prioritate pentru Administraţia Fondului Cultural Naţional și pentru alți finanțatori. În opinia ei, cultura este cea mai sigură metodă pentru a reduce nivelul de discriminare, a crește nivelul de conștientizare și de relaționare între comunități. Cultura și arta, susține specialista, este o metodă extraordinară de a aduce oamenii împreună.

RadioRomaniaInternational · Societate – 03.12.2025
Castelul Banffy (sursă foto: https://www.facebook.com/comisia.europeana.in.romania@Andreea Marchis)
Societate miercuri, 03 iunie 2026

Cine mai ține cultura în viață?

În 2026, statul român a alocat pentru cultură, prin bugetul Ministerului Culturii, aproximativ 1,44 miliarde de lei (circa 277 de milioane de...

Cine mai ține cultura în viață?
Foto: Jon Tyson unsplash.com
Societate miercuri, 27 mai 2026

Ar putea fi eradicată sărăcia?

Unul din cinci cetăţeni din Uniunea Europeană se confruntă cu sărăcia. De aceea, Comisia Europeană a propus, la începutul lunii mai, o...

Ar putea fi eradicată sărăcia?
Photo: Emil Kalibradov / unsplash.com
Societate miercuri, 20 mai 2026

O analiză a sărăciei în România

Mai mult de un sfert dintre români se află în risc de sărăcie și excluziune socială, ei fiind, alături de bulgari și greci, cei mai expuși...

O analiză a sărăciei în România
Foto: Lyubomyr Reverchuk / unsplash.com
Societate miercuri, 13 mai 2026

Piața muncii în schimbare între salariu și echilibrul personal

Piața muncii din România trece printr-o perioadă de transformări accelerate, pe fondul incertitudinilor economice, al creșterii costurilor de...

Piața muncii în schimbare între salariu și echilibrul personal
Societate miercuri, 06 mai 2026

Campania „Sezonierii” și muncitorii din fermele Austriei

Conform datelor oficial, la începutul anului 2025 în Austria locuiau aproximativ 155.000 de cetățeni români, România fiind una dintre...

Campania „Sezonierii” și muncitorii din fermele Austriei
Societate miercuri, 29 aprilie 2026

Schimbări importante pe piața românească a muncii

În ultimii 10 ani, numărul lucrătorilor străini nou admiși pe piața muncii din România a crescut semnificativ, de la 5.500 în 2015 și 2016,...

Schimbări importante pe piața românească a muncii
Societate miercuri, 22 aprilie 2026

Academia Română, promotor al cunoașterii în societate

Înființată la 1 aprilie 1866, deci exact acum 160 de ani, sub numele de Societatea Literară Română, Academia Română este cel mai înalt for...

Academia Română, promotor al cunoașterii în societate
Societate miercuri, 15 aprilie 2026

Educația în România între statistici îngrijorătoare și nevoia unei schimbări reale

Educația continuă să fie una dintre zonele cele mai fragile ale calității vieții în România, potrivit celui mai recent „Barometru al...

Educația în România între statistici îngrijorătoare și nevoia unei schimbări reale

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company