Crucea Roșie Română anunță dezvoltarea unei rețele naționale de sprijin emoțional destinat persoanelor aflate în situații de criză.
Românii au încredere din ce în ce mai scăzută în presă, iar rețelele sociale se transformă, pentru mulți, în principalele surse de informare. În acest context, Gala Superscrieri, singurul eveniment anual care premiază jurnalismul de limbă română, este un prilej pentru recunoașterea oamenilor din spatele presei.
Migrația este un șoc cultural pe care mulți români din diasporă îl resimt acut. Un studiu sociologic publicat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni în 2023 arăta că episoadele de discriminare pe bază de etnie, precum și teama pierderii identității naționale se numărau printre cele mai importante riscuri și vulnerabilități menționate de românii din diasporă.
Studii recente arată cum combustibilii fosili sunt răspunzători pentru 90% dintre emisiile de dioxid de carbon produse de oameni, cresc temperaturile anuale, acidifică oceanele și accelerează riscul de extincție a speciilor.
Încă din 1971, data de 8 aprilie este consacrată Zilei Internaționale a Romilor.
Într-o societate tot mai polarizată, în care algoritmii încurajează și hrănesc divizarea indivizilor în bule ideologice care nu se intersectează, One World Romania invită la dialog și înțelegere.
Studiul privind traficul de persoane publicat de Comisia Europeană la începutul anului arăta că cele mai numeroase victime din Uniunea Europeană aveau cetățenie română, urmate de cele de naționalităte franceză, maghiară, bulgară și germană, iar exploatarea sexuală continua să fie scopul cel mai comun al acestui fenomen.
Un studiu recent arată că 59% dintre români consideră că digitalizarea este benefică, iar 52% cred că are un impact pozitiv asupra calității vieții.
Din 2022 până în anul prezent, Guvernul român a stabilit un contingent de 100.000 de muncitori de muncitori străini în fiecare an.
Cele două cazuri de deces la locul de muncă din 2024 au atras atenția specialiștilor.
Teama că inteligența artificială (IA) va alimenta o criză a șomajului, aruncând munca umană în irelevanță, este una dintre problemele presante ale timpurilor actuale.
La nivel mondial, statisticile UNESCO arată că femeile alcătuiesc doar o treime din cercetătorii științifici și că această proporție a rămas stabilă pe parcursul ultimilor zece ani.
Costurile locuințelor reprezintă cea mai mare cheltuială în gospodăriile din Uniunea Europeană, iar prețurile tot mai mari la case și chirii, costurile ridicate de construcție și dobânzile în creștere la creditele ipotecare sunt doar o parte din efecte. Unde se situează România în acest peisaj?
În 2023, puțin peste 21% din populație Uniunii Europene se afla în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar România a fost țara cu cel mai ridicat procentaj: 32%. În trimestrul doi al același an, România s-a aflat în top trei țări UE în privința creșterii economice. Cum explică experții această nepotrivire?
Un studiu publicat recent de Eurostat arăta că doar 13% dintre cetățenii Uniunii Europene continuă să rămână activi în câmpul muncii după vârsta de pensionare.
