Alertă demografică în România
Populaţia României va continua să scadă până în 2080, în cel mai pesimist scenariu chiar cu un sfert din cea actuală, estimează INS.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 02.12.2025, 11:31
Populaţia României ar putea ajunge la 14,367 milioane de persoane în 2080, de la puţin peste 19 milioane în 2025, în cel mai pesimist dintre scenariile oferite de analiza Institutului Naţional de Statistică în lucrarea ‘Proiectarea populaţiei active a României la orizontul anului 2080’. În cifre absolute, ar însemna că românii vor fi cu aproape 4,7 milioane mai puţini peste 55 de ani, echivalentul scăderii cu un sfert a populaţiei.
Este una dintre cele trei variante ale proiecţiei populaţiei rezidente din lucrarea menţionată, respectiv varianta constantă – ‘varianta reper’, care păstrează neschimbate nivelurile fertilităţii, speranţei de viaţă şi migraţiei nete înregistrate în anul 2024 pentru fiecare judeţ, precizează INS. Această variantă permite, aşadar, compararea rezultatelor şi analiza evoluţiilor în absenţa schimbărilor demografice majore. Varianta medie, respectiv cea mai plauzibilă, arată că în condiţiile unei creşteri uşoare a fertilităţii şi unei îmbunătăţiri a speranţei de viaţă, scăderea populaţiei ar fi mai mică, de 3,4 milioane de persoane, echivalentul unei diminuări de aproape 18 procente faţă de anul 2025. Varianta medie este considerată cea mai probabilă şi e bazată pe tendinţele recente ale principalelor componente demografice.
În ceea ce priveşte varianta optimistă, aceasta merge pe un scenariu favorabil în care populaţia s-ar reduce doar cu 1,923 milioane persoane, adică circa 10% din populaţia actuală. Ea are la bază ipoteze îmbunătăţite privind fertilitatea şi speranţa de viaţă şi evidenţiază nivelul maxim ce ar putea fi atins în condiţii demografice pozitive. Coordonatorul lucrării, vicepreşedintele INS, Silviu Vîrva, spune că, indiferent de scenariul analizat, populaţia României va continua să scadă până în 2080, iar amploarea declinului variază între o zecime şi un sfert din populaţia actuală.
Pentru elaborarea acestor scenarii au fost folosite cele mai recente date demografice disponibile: populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2025, pe judeţe, vârste şi sexe; ratele totale de fertilitate şi structura născuţilor-vii pe vârstele mamelor; speranţa de viaţă la naştere în anul 2024, pe sexe şi judeţe; soldul migraţiei interne, pe grupe de vârstă şi sexe; soldul migraţiei internaţionale (2024), diferenţa dintre imigranţi şi emigranţi, pe vârste, sexe şi judeţe. Analiza oferă o perspectivă asupra demografiei ţării pe termen lung, construită pe baza unei metodologii riguroase şi a unei analize aprofundate a datelor colectate şi prelucrate de INS.
Prin această viziune orientată spre viitor, putem anticipa şi gestiona mai eficient schimbările sociale care influenţează demografia, precum îmbătrânirea populaţiei, emigraţia şi evoluţia sporului natural, a subliniat vicepreşedintele INS, Silviu Vîrva. Volumul e util pentru că prezintă proiecţii demografice esenţiale pentru fundamentarea politicilor publice şi a strategiilor economice şi sociale. Ele permit anticiparea schimbărilor din structura populaţiei şi adaptarea resurselor la nevoile viitoare ale societăţii.
