Jurnal românesc – 25.12.2025
Catedrala Naţională din Bucureşti va fi deschisă zilnic, în intervalul orar 9:00-17:00, în perioada 24 decembrie 2025 - 8 ianuarie 2026.
Carmen Pelin, 25.12.2025, 11:22
Catedrala Naţională din Bucureşti va fi deschisă zilnic, în intervalul orar 9:00-17:00, în perioada 24 decembrie 2025 – 8 ianuarie 2026. Astfel, în perioada sărbătoririi Naşterii Domnului, a Anului Nou şi a Botezului Domnului, pelerinii şi vizitatorii din întreaga ţară şi din străinătate vor putea să viziteze şi să se închine în Catedrala Naţională, care va fi deschisă în perioada menţionată doar pentru vizitare, nu şi pentru săvârşirea slujbelor liturgice, acestea având loc, în continuare, în Catedrala Patriarhală istorică Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, de pe Colina Patriarhiei, şi la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului. Începând cu data de 9 ianuarie 2026, Catedrala Naţională va fi închisă, din nou, pentru continuarea lucrărilor la interior.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a transmis Sanctității Sale Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, o scrisoare în care i-a urat sănătate, pace și bucurie cu prilejul sărbătorii Nașterii Domnului și al Noului An. În societatea contemporană, marcată de secularizare sau indiferență duhovnicească, este tot mai necesară o reînnoire a chemării fiecărui creștin, cleric sau mirean, de a fi, asemenea îngerilor și păstorilor de la Betleem, vestitori sau apostoli ai iubirii milostive a lui Hristos în lume. De aceea, Biserica ne îndeamnă pe toți să devenim colindători, martori și vestitori ai lui Hristos-Mesia, Care a venit în lume pentru a ne dărui pace și bucurie, mântuire, viață și fericire eternă, se arată în document. Bartolomeu I a participat, în luna octombrie, alături de Preafericitul Părinte Daniel, la sfințirea picturii în mozaic a Catedralei Naționale din București. Soborul slujitor a fost format din ierarhii membri ai Sfântului Sinod al BOR, 67 de preoți și 12 diaconi Momentul a reprezentant una din manifestările prin care Biserica Ortodoxă Română a marcat Centenarul Patriarhiei Române și împlinirea a 140 de ani de la dobândirea autocefaliei. Catedrala Națională este cea mai mare biserică ortodoxă din lume. Aceasta include cea mai mare colecție de mozaicuri interioare din lume, care acoperă 18.000 de metri pătrați și este realizată din tesere de sticlă venețiană și piatră de Carrara.Printre alte recorduri se numără cel mai mare iconostas ortodox din lume și cel mai greu clopot bisericesc cu balans liber, care cântărește 25,2 tone.
Înotătorul român David Popovici, dublu campion mondial la Singapore, a fost inclus între cei mai buni zece sportivi din Balcani în 2025, la cea de-a 52-a ediție a anchetei organizate de agenția bulgară de știri BTA. Pentru ancheta ‘Balkan Athlete of the Year’ pe 2025 au primit voturi 47 de sportivi din partea agențiilor naționale din regiune, AGERPRES (România), Anadolu (Turcia), BTA (Bulgaria), ANA-MPA (Grecia), TANJUG (Serbia), MINA (Muntenegru), MIA (Macedonia de Nord), HINA (Croația), FENA (Bosnia-Herțegovina), CNA (Cipru), ATA (Albania) și KosovaPress (Kosovo). Ceremonia de premiere, prilej cu care vor fi anunțate rezultatele finale, va avea loc la Sofia, pe 16 februarie, zi în care BTA a publicat primul său buletin de știri, în 1898.
O expoziție dedicată măștilor populare românești este deschisă la Muzeul Regional al Valahiei din Moravia (Vsetín) până la data de 12 aprilie 2026. Evenimentul este organizat de Muzeul Regional al Valahiei, în parteneriat cu ICR de la Praga, Ambasada României în Cehia, Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Maramureșului – Sighetu-Marmației, Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară Maramureş din Baia Mare și Muzeul Țării Crișurilor din Oradea. Vizitatorii se pot bucura de o selecție bogată de măști tradiționale din ambele regiuni. Expoziția este ilustrată sonor cu înregistrări video ale procesiunilor, cu colinde de Crăciun, precum și cu povești care oferă contextul acestor tradiții. Conceptul expozițional prezintă cum, în mediul montan, unde supraviețuirea depindea altădată de ajutorul reciproc, s-au dezvoltat tradiții care poartă aceeași experiență umană și leagă generații: vor fi prezentate și lucrările creatorilor contemporani de măști populare românești, cu accent special pe modul în care tradițiile au persistat până în prezent și continuă să evolueze. Artiștii expozanți vor contribui cu o serie de elemente spațiale și audiovizuale care explorează simbolismul măștilor create prin mijloacele de producție specifice secolului XXI.
