Muncind în România – 20.01.2026
Noile reguli privind accesul lucrătorilor străini pe piaţa muncii din România prevăd un cumul de restricţii care vor afecta în mod disproporţionat micii întreprinzători şi IMM-urile, atrage atenţia Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă.
Sorin Iordan, 20.01.2026, 14:15
Noile reguli privind accesul lucrătorilor străini pe piaţa muncii din România prevăd un cumul de restricţii care vor afecta în mod disproporţionat micii întreprinzători şi IMM-urile, atrage atenţia Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă. Numărul muncătorilor străini a crescut de la 5.500, în urmă cu 10 ani, la 100.000 în prezent, iar pentru acest an guvernul de a Bucureşti a stabilit intrarea pe piaţa muncii a unui contingent de 90.000 de lucrători. Proiectul de ordonanţă de urgenţă, elaborat de statul român, stabileşte reguli clare, simplificate pentru intermedierea, plasarea şi utilizarea forţei de muncă din state extra-comunitare. Consilierul de stat în Cancelaria prim-ministrului, Valentin Vătăjelu, a declarat că este nevoie ca toţi operatorii economici să respecte acelaşi set de reguli, să ofere garanţii statului român, dar să şi protejeze muncitorul străin. În acest sens, platforma online workinromania.gov.ro va joca un rol esenţial, a spus acesta. De asemenea, contractele vor fi standardizate şi traduse atât în limba română, cât şi în limba înţeleasă de muncitorul străin. Va fi instituit şi un depozit financiar obligatoriu, menit să sprijine lucrătorii străini aflaţi în situaţii de risc. Nu în ultimul rând, se are în vedere interzicerea solicitării de către angajatori a unor comisioane, taxe, depozite sau garanţii din partea muncitorilor străini.
Câştigul salarial mediu net în România a avut o creştere uşoară spre sfârşitul anului trecut, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Câştigul salarial mediu brut pe economie a ajuns, în noiembrie 2025, la 9.371 de lei (1.840 euro), iar câştigul salarial mediu net la 5.615 lei (1.100 euro), în creştere cu 2,4% respectiv 2,2 procente faţă de cifrele înregistrate în octombrie. Această evoluţie lunară pozitivă trebuie interpretată însă cu prudenţă, a apreciat preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari Bancari din România, Flavius Jakubowicz. Acesta a arătat că, în termeni reali şi ajustată cu inflaţia, puterea de cumpărare a salariilor rămâne sub nivelul din 2024. Analistul consideră că, pentru perioada următoare, cel mai important aspect ar fi ca politicile publice să fie concentrate nu doar pe majorări salariale punctuale, ci pe o creştere a productivităţii. El remarcă şi adâncirea polarizării economiei româneşti cu diferenţe foarte mari între sectoare. Cele mai mari câştiguri salariale nete au fost înregistrate în IT, cu o medie de aproape 13.000 de lei (2.550 euro), în timp ce activităţi precum HoReCa sau industria textilă mediile salariale se situează în jurul a 3.400 de lei (670 euro), mult sub media naţională.
Peste 3.000 de lucrători de la Combinatul Liberty Galaţi sunt în şomaj tehnic, cu salarii restante de luni de zile, a anunţat Confederaţia Naţională Sindicală Cartel Alfa. Este o criză socială care afectează mii de familii, iar în acest timp anchetele arată că în ultimii ani conducerea combinatului ar fi fost implicată în fapte de delapidare şi evaziune fiscală cu pierderi de sute de milioane de euro pentru companie şi pentru bugetul public. Ceea ce se întâmplă la Galaţi nu este o excepţie, mai transmite Cartel Alfa. Sindicatul arată că în timp ce muncitorii sunt îndemnaţi să dea dovadă de răbdare şi înţelegere, ies la iveală împrumuturi fictive, achiziţii inexistente şi bani scoşi din combinat. Liberty Galaţi este cel mai mare producător integrat de oţel din România, cu o capacitate de producţie actuală de 2 milioane de tone pe an. În noiembrie 2025, mai multe percheziţii au fost făcute la combinat şi la locuinţele unor persoane din conducere, într-un dosar de delapidare cu consecinţe deosebit de grave şi evaziune fiscală, cu un prejudiciu estimat la 300 de milioane de euro.
193 de străini au fost depistaţi în situaţii ilegale în timpul sărbătorilor de iarnă, informează Inspectoratul General pentru Imigrări. De la debutul sezonului şi până la 31 decembrie 2025, poliţiştii de imigrări au desfăşurat 408 acţiuni de control. Dintre cei peste 190 de cetăţeni străini aflaţi în ilegalitate, 31 au fost îndepărtaţi sub escortă, 14 au fost luaţi în custodie publică, iar faţă de ceilalţi au fost dispuse alte măsuri administrative sau le-a fost reglementat dreptul de şedere. Totodată, poliţiştii de imigrări au aplicat 120 de sancţiuni contravenţionale în valoare totală de aproape 385.000 de lei. IGI precizează că activităţile specifice sezonului rece şi sărbătorilor de iarnă se desfăşoară până la 28 februarie 2026.
