Muncind în România – 24.03.2026
Companiile din România vor putea angaja anul acesta 90.000 de lucrători din afara Uniunii Europene, deşi solicitaseră Ministerului Muncii să permită încadrarea a 150.000 de lucrători din afara spaţiului comunitar.
Sorin Iordan, 24.03.2026, 16:23
Companiile din România vor putea angaja anul acesta 90.000 de lucrători din afara Uniunii Europene, deşi solicitaseră Ministerului Muncii să permită încadrarea a 150.000 de lucrători din afara spaţiului comunitar. Ministrul muncii, Florin Manole, a explicat că refuzul de a accepta solicitarea mediului de afaceri nu are nicio legătură cu naţionalismul sau extremismul. El a catalogat poziţia angajatorilor ca pe o preferinţă pentru „o mână de lucru plătită minimal, vulnerabilă şi uşor dispensabilă”. „Or, eu nu cred că acestea trebuie să fie dezideratele unei ţări în legătură cu propria piaţă a forţei de muncă”, a declarat Manole. El a spus că nu are ce să le reproşeze lucrătorilor, indiferent că provin din Asia de Sud-Est, Africa sau Europa, atât timp cât lucrează corect, cinstit şi îşi plătesc taxele. „Dar în acelaşi timp prefer întotdeauna să las cât mai mult spaţiu pentru cetăţeanul român care îmi plăteşte salariul, care mă votează să-l reprezint inclusiv din punctul acesta de vedere şi care poate să mă tragă de mânecă pe stradă oricând să-mi reproşeze orice”, a mai punctat ministrul. Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, peste 148.000 de muncitori din țări non-UE erau activi pe piața muncii din România la începutul acestui an.
Peste 7.000 de refugiaţi din Ucraina au fost integraţi în judeţul Mureş printr-un proiect implementat de Asociaţia Suryam, coordonat de MureşHub, partener al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie din România. Aceştia au locuri de muncă, plătesc taxe şi impoxite şi îşi trimit copiii la şcoală. Preşedintele Asociaţiei Suryam, Marius Dumitrescu, a declarat că, la nivelul ţării, proiectul a ajuns la 7.200 de persoane, din care 5.600 au fost asistate să-şi găsească un loc de muncă şi să-şi scrie un CV. Unii oameni au urmat şi cursuri de limba română. Dumitrescu a mai spus că în zona centrală a României sunt 1.500 de beneficiari. Proiectul de peste 12 milioane de lei a fost finanţat în perioada 2024-2025. Din suma totală, aproape 1,3 milioane de lei au fost destinaţi judeţului Mureş. La nivelul Prefecturii Mureş a fost constituit, încă de anul trecut, un grup de lucru, format din diverse instituţii şi ONG-uri cu atribuţii specifice, care se ocupă de refugiaţii ucrainieni, dar şi de integrarea muncitorilor tot mai numeroşi din Sri Lanka şi Nepal.
Şomajul în România a depăşit 6 procente la începutul acestui an. Cei mai afectaţi sunt tinerii cu vârste între 15 şi 24 de ani, pentru care găsirea primului loc de muncă a devenit o provocare. Aproape 30% dintre aceştia nu lucrează. Datele arată că piaţa muncii se schimbă rapid, iar oportunităţile pentru începători sunt tot mai limitate. Specialiştii în resurse umane apreciază că unul dintre motive este automatizarea şi introducerea tehnologiilor bazate pe inteligenţă artificială, care au redus numărul joburilor de început. În acelaşi timp, multe companii evită să mai angajeze persoane fără experienţă, preferând candidaţi deja pregătiţi. La finalul anului trecut, peste 513.000 de români erau fără loc de muncă, iar rata şomajului a fost de 6,3%, în creştere faţă de trimestrul anterior. În prezent, peste 31.000 de locuri de muncă sunt vacante la nivel naţional, cele mai multe fiind destinate persoanelor cu studii primare sau gimnaziale. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă arată că cei mai căutaţi sunt conducătorii auto, curierii, agenţii de securitate şi muncitorii necalificaţi în mai multe ramuri ale economiei. Oferta conţine şi 2.000 de locuri de muncă pentru persoanele cu studii superioare. Firmele vor să recruteze ingineri în diferite domenii de activitate, consilieri, medici şi economişti.
Aproape jumătate din firmele din România se aşteaptă că angajaţii să vină la birou 3 sau 4 zile pe săptămână în acest an, potrivit unui sondaj realizat de o companie de consultanţă. Astfel, aproximativ trei sferturi dintre firme intenţionează să-şi păstreze suprafeţele actuale pentru spaţii de lucru şi încearcă să stimuleze revenirea angajaţilor la birou prin organizarea de evenimente interne, modernizarea mediului de lucru sau chiar introducerea unor reguli privind prezenţa fizică. Aproximativ 5% din companii apelează inclusiv la beneficii financiare sau la stimulente directe pentru a-i atrage pe salariaţi fizic la locul de muncă. Conform studiului, proporţia angajaţilor prezenţi la birou într-o zi obişnuită de lucru oscilează între 30 şi 70%.
