Retrospectiva săptămânii 18-24.01.2026

Sumar: Calm reinstalat, deocamdată, în apele Groenlandei; O invitaţie demnă de o analiză atentă; Premize pentru relansare economică; Pregătire pentru toate situaţiile de criză, inclusiv pentru război; Handbal şi fotbal de nivel scăzut

Ştefan Stoica, 24.01.2026, 11:30

Calm reinstalat, deocamdată, în apele Groenlandei

Alertaţi de pretenţiile rostite tot mai răspicat de preşedintele SUA cu privire la achiziţionarea Groenlandei, liderii Uniunii Europene s-au reunit de urgenţă la sfârşitul săptămânii pentru a găsi soluţii de contracarare a apetitului anexionist al lui Donald Trump.

Summitul, la care a fost prezent şi preşedintele român Nicuşor Dan, s-a ţinut deşi Trump anunţase, anterior, la Davos, că nu va folosi forţa pentru a anexa Groenlanda. Mai mult, a abandonat ideea de a sancţiona cu tarife vamale suplimentare statele care şi-au exprimat sprijinul pentru Danemarca şi insula arctică. Anterior summitului, preşedintele Dan pledase pentru coborârea tonului şi refacerea dialogului diplomatic între partenerii transatlantici. Liderii europeni au declarat că relaţia cu Statele Unite este mult prea importantă, astfel că vor trece peste acest episod tensionat.

Preşedintele Consiliului European, António Costa, a spus însă că blocul comunitar se aşteaptă ca în viitor acest aliat strategic să se poarte cu acelaşi respect şi cordialitate, aşa cum o face şi Uniunea. La rândul său, preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen a lăudat solidaritatea de care a dat dovadă Uniunea faţă de Danemarca şi Groenlanda.

Pe de altă parte, a recunoscut că Uniunea trebuie să se concentreze mai mult pe securitatea regiunii arctice. Ursula von der Leyen a anunţat dublarea investiţiilor în Groenlanda, o posibilă flotă europeană de spărgătoare de gheaţă din fondurile de apărare, precum şi coordonarea cu NATO pentru a proteja mai bine regiunea.

O invitaţie demnă de o analiză atentă

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că a început o analiză aprofundată a conţinutului şi implicaţiilor aderării la Carta Consiliului pentru Pace, o iniţiativă lansată de Donald Trump şi la care a fost invitată şi România. Această evaluare îşi propune să stabilească gradul de compatibilitate a noii iniţiative cu angajamentele pe care ţara noastră le are, în special în cadrul ONU şi al Uniunii Europene. În acelaşi timp, autorităţile române vor să identifice modalităţile optime prin care România poate contribui la atingerea obiectivului de consolidare a păcii în lume. Preşedintele american, a lansat, joi, Consiliul pentru Pace, iniţial conceput pentru a contribui la încheierea războiului din Gaza, dar pe care acum îl vede având un rol mai larg, ceea ce provoacă europenilor şi nu numai lor temerea că ar putea rivaliza sau submina Organizaţia Naţiunilor Unite. Trump, care va prezida consiliul, a invitat zeci de lideri mondiali să i se alăture şi nu toţi reprezintă democraţii. Aliaţi europeni tradiţionali ai Americii, precum Marea Britanie, Franţa sau respectabile state nordice au declinat, deja, invitaţia de a participa la acest Consiliu.

Premize pentru relansare economică

Fără a mai creşte taxele, există o bază solidă pentru relansare în acest an. Anunţul izbăvitor pe care toţi românii îl aşteptau a venit de la premierul Ilie Bolojan, în general rezervat când e vorba despre veşti bune. Potrivit premierului, guvernul lucrează la construcţia bugetului pentru 2026 pe baze realiste. Ţinta de deficit este de puţin peste 6% şi va fi definitivată în perioada următoare. Inflaţia va scădea spre 4%. Obiectivul este un buget al relansării şi al investiţiilor, a subliniat şeful guvernului. Potrivit acestuia, peste 15 miliarde de euro vor proveni din fonduri europene, prin PNRR şi politica de coeziune, iar aceşti bani se vor regăsi în infrastructură, economie şi servicii publice mai bune.

La final de lună, Guvernul urmează să îşi angajeze răspunderea pe legislaţia care va restrânge cheltuielile statului în administraţie şi va susţine relansarea economică, urmând ca, ulterior, să fie adoptat bugetul de stat. ‘Ştiu că, deocamdată, în viaţa de zi cu zi se resimt efectele negative ale reducerii deficitului. Din lunile următoare, în urma măsurilor de însănătoşire adoptate şi pe o bază economică mai sănătoasă, economia României va intra pe un traseu de relansare’, a punctat Ilie Bolojan.

Pregătire pentru toate situaţiile de criză, inclusiv pentru război

România trebuie să aibă o populaţie pregătită pentru diverse situaţii de criză – incendii, cutremure, inundaţii – inclusiv pentru susţinerea unui efort de război. Declaraţia îi aparţine şefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, şi a fost făcută, marţi, la Sibiu, la o conferinţă de presă alături de generalul Alexus Grynkewich, şeful Forţelor Aliate din Europa. Vlad a adăugat că Armata Română derulează şi programe de pregătire alături de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Şeful Statului Major al Apărării a anunţat că România va avea în curând un sistem antidronă funcţional provenit din Statele Unite, care va contribui la apărarea spaţiului aerian al ţării. Comandantul suprem al forţelor aliate din Europa şi al forţelor americane din NATO, generalul Alexus Grynkewich, a vizitat Comandamentul Grupului Multinaţional de Sud-Est din Sibiu şi s-a declarat profund recunoscător pentru angajamentele României faţă de alianţă. El a apreciat că Rusia a fost descurajată de a ataca NATO pe flancul estic datorită nivelului de pregătire al Armatei Române.

„Parteneriatul strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii este unul foarte puternic şi el va continua, chiar dacă SUA şi-a retras o parte din militarii dislocaţi în România”, a asigurat generalul american.

Handbal şi fotbal de nivel scăzut

Naţionala de handbal masculin a României a părăsit Euro 2026 cu un bilanţ de trei înfrângeri, în faţa Danemarcei, una din ţările gazdă, Portugaliei şi Macedonei de Nord. Rezultatele confirmă, trist, că pentru reprezentativa masculină, cândva campioană mondială, singura performanţă accesibilă este prezenţa la turneele finale. Nici în fotbal lucrurile nu stau mai bine: campioana FCSB a fost învinsă de echipa croată Dinamo Zagreb, cu scorul de 4-1, joi seara, în deplasare, şi păstrează doar şanse teoretice de calificare mai departe în Europa League.