Retrospectiva săptămânii 15-21.02.2026

Președintele Nicușor Dan la Conslliul pentru Pace; Reforma pensiilor magistraților, constituțională; România este în recesiune tehnică; Episod de iarnă severă; 2026 - Anul Brâncuși

Roxana Vasile, 21.02.2026, 11:54

Președintele Nicușor Dan la Conslliul pentru Pace

Preşedintele Nicușor Dan a reprezentat, joi, România – în calitate de țară-observator – la Consiliul pentru Pace creat de liderul american Donald Trump. Organismul este menit să pună capăt războiului din Gaza şi să declanşeze procesul de reconstrucţie a enclavei palestiniene, afectată de război.

ʺÎmpreună putem atinge visul de a aduce armonie de durată unei regiuni zguduite de secole de războaie, de suferinţe şi masacre. În total, sunt 3.000 de ani.ʺ – a declarat Donald Trump.

La reuniunea de la Washington, preşedintele Nicuşor Dan a prezentat pe scurt cu ce poate contribui România la acest efort. Poate creşte numărul zborurilor pentru a salva copii bolnavi, care să fie tratați în spitalele româneşti. Poate extinde programul de burse pentru studenţi palestinieni. Poate ajuta cu expertiză și echipamente la reconstrucția sistemului de urgenţă – Ambulanţă sau Pompieri, poate să reconstruiască şcoli în Gaza sau să ajute la reconstrucţia unor instituţii precum poliţia, justiţia sau administraţia publică.

România – a precizat președintele Nicușor Dan – are relaţii tradiţional bune atât cu poporul israelian, cât şi cu cel palestinian, ceea ce reprezintă un avantaj. Estimările Reuters pentru reconstrucţia Gazei, care a fost redusă la ruină după doi ani de război, se ridică la circa 70 de miliarde de dolari.

Reforma pensiilor magistraților, constituțională

Clasa politică în frunte cu preşedintele Nicuşor Dan şi cu premierul Ilie Bolojan au salutat, miercuri, decizia Curţii Constituţionale a României, care a declarat constituțional proiectul Guvernului de reformare a pensiilor magistraţilor. Acesta prevede creşterea etapizată, la 65 de ani, a vârstei de pensionare a judecătorilor şi procurorilor, iar cuantumul pensiei lor nu mai poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.

Proiectul primise aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, iar CCR amânase de cinci ori să se pronunţe asupra lui, în condiţiile în care de adoptarea acestuia depindea deblocarea a peste 230 de milioane de euro din cadrul PNRR.

După succesul înregistrat cu magistraţii la Curtea Constituţională, Guvernul intenţionează, acum, să elimine şi celelalte pensii speciale.

Premierul Bolojan a anunţat că trebuie corectate toate sistemele care permit pensionarea la 50-52 de ani şi pensia cât ultimul salariu. Sunt vizați angajaţii din instituţiile publice din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale.

Pe de altă parte, Ministerul Dezvoltării de la Bucureşti a pus în dezbatere publică proiectul de ordonanţă de urgenţă ce vizează o altă reformă – cea din administraţie. Documentul prevede diminuarea cu 10% a posturilor ocupate în administraţia publică locală şi cu acelaşi procent a cheltuielilor de personal la nivel central. Potrivit ministrului Cseke Attila, scopul este o administraţie publică mai suplă şi mai eficientă, mai multă descentralizare pentru autorităţile publice locale şi sustenabilitate financiară pentru acestea.

România este în recesiune tehnică

Deși PIB-ul României pentru întregul an 2025 a fost mai mare cu 0,6% decât în 2024, în trimestrul 4 a fost mai mic cu 1,9% față de trimestrul 3, care, de asemenea, fusese pe minus – potrivit datelor oficiale publicate de Institutul Naţional de Statistică. În termeni economici, acest lucru înseamnă că România a intrat în recesiune tehnică. Potrivit specialiștilor, aceasta nu presupune automat o criză severă, dar indică faptul că economia încetineşte, fiind, prin urmare, un semnal de alarmă statistic.

Premierul Ilie Bolojan a transmis că recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat şi inevitabil al tranziţiei de la un model bazat pe deficit şi consum la unul susţinut de investiţii, productivitate, export şi disciplină bugetară.

În opoziţie parlamentară, formațiunea AUR a amintit că, în paralel, România se confruntă cu cea mai mare inflaţie din Europa. Miercuri, BNR şi-a revizuit în creştere prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 3,7 la 3,9%, şi anticipează 2,9% la sfârşitul lui 2027. Guvernatorul Mugur Isărescu a declarat că, pentru a fi evitată recesiunea, este nevoie de stabilitate politică, iar reducerea cererii şi a consumului trebuie compensate de investiţii publice, mai ales din fonduri europene.

Episod de iarnă severă

Jumătatea estică a României s-a confruntat, săptămâna aceasta, cu unul dintre cele mai severe episoade de iarnă din acest sezon. După ninsorile abundente şi viscolul care au afectat, marți, în special sudul şi sud-estul ţării, Bucureştiul şi judeţul vecin Ilfov s-au aflat în prima parte a zilei de miercuri sub Cod roşu de ninsoare, iar avertizările cu Cod portocaliu şi galben au rămas în vigoare pe tot parcursul zilei în mai multe judeţe din sud, sud-est şi est.

În Bucureşti, a nins în câteva ore cum nu a mai nins de peste 18 ani. Stratul de zăpadă a fost de aproape o jumătate de metru. În peste 170 de localităţi din 23 de judeţe şi în Capitală, sute de copaci şi zeci de stâlpi de electricitate au căzut, peste 10.000 de locuinţe au rămas fără energie electrică, iar unele şcoli au făcut cursuri online sau au avut activitatea suspendată.

Trenuri de călători au fost anulate, iar altele au avut întârzieri mari. Au fost închise parţial sectoare de autostrăzi şi drumuri naţionale. Zborurile de pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din București au fost întârziate, porturile la Marea Neagră din Constanţa au fost închise, iar manevrele pe canalul Sulina, al Dunării, au fost suspendate.

2026 – Anul Brâncuși

„Anul Constantin Brâncuşi” a început oficial joi, când s-au împlinit 150 de ani de la naşterea sculptorului. Pe tot parcursul lui 2026 sunt anunţate numeroase evenimente care vor reflecta gândirea şi moştenirea spirituală a celui considerat părintele sculpturii mondiale moderne. Manifestări vor avea loc atât în ţară, cât şi în străinătate.