Un conflict fără final clar
Împlinirea a patru ani de la declanșarea de către Vladimir Putin a invaziei pe scară largă din Ucraina a găsit Moscova și Kievul la fel de departe de pacea așteptată de toată lumea.
Corina Cristea, 06.03.2026, 15:06
Situația incendiară din Orientul Mijlociu a mutat în mare măsură atenția de la invazia rusă din Ucraina, dar acest conflict, intrat recent în al cincilea an, încă își caută o rezolvare. Moscova și Kievul par la fel de departe de pacea așteptată de toată lumea, deși, odată cu impasul de pe linia frontului şi revenirea la putere a preşedintelui Donald Trump, accentul s-a mutat pe negocieri menite să determine cele două părţi să semneze un acord de pace. Drumul până acolo este presărat, însă, de imprevizibil. Invitat la Radio România pentru o analiză a conflictului la împlinirea a patru ani de la declanșare, Mircea Geoană, secretar adjunct al NATO la momentul respectiv, a rememorat situația de atunci:
“N-am fost luaţi prin surprindere, ucrainenii au crezut un pic mai târziu decât noi, la NATO, că Rusia trecuse Rubiconul într-un fel. Ceea ce a fost foarte important este faptul că nu mulți, inclusiv la noi la NATO, erau convinşi că Ucraina va rezista. Cu atât mai puţin patru ani de zile. Este un ciclu lung, cu multe pagube, cu multe complicaţii, cu multe consecinţe, şi, spre meritul lor, au reuşit să depăşească momentul iniţial, care a fost dificil.
Întrebarea pe care ne-o punem cu toţii este cât mai durează acest război sângeros şi care produce atât de multe victime de ambele părţi şi distrugeri de vieţi, economice, de civili în Ucraina? Şi răspunsul este că încă nu ştim, deşi eforturile de a ajunge la un armistiţiu, încetarea focului, eventual o pace, se derulează cu o oarecare intensitate, vedem negocierile, vedem presiunea preşedintelui Trump, vedem modul în care europenii încearcă să intre în această conversaţie. E foarte posibil ca acest război să se termine relativ repede sau poate să mai continue, Doamne fereşte, pentru o perioadă mai lungă.”
De la Moscova, Vladimir Putin condiționează încheierea oricărui acord de cedarea de teritorii de către Ucraina, practic condiții de capitulare. De cealaltă parte, Volodimir Zelenski declară că Ucraina este pregătită pentru compromisuri reale, însă nu pentru unele care să-i afecteze independenţa şi suveranitatea. George Scutaru, preşedinte fondator New Strategy Center România:
”Putin mimează dorinţa de a încheia un acord de pace, tergiversează în fapt negocierile şi încearcă să folosească pragmatismul administraţiei americane şi să o împingă spre diverse înţelegeri economice cât mai profitabile în diverse părţi din Federaţia Rusă. Este o presiune pe teren foarte mare din partea ruşilor şi chiar dacă, practic, îşi ruinează economia, Putin în următoarele luni nu se va opri. Rusia va continua să pună presiune militară, va continua să bombardeze oraşele ucrainene. Practic, în ’30, Stalin a încercat să-i ucidă pe ucraineni prin înfometare. Putin încearcă să ucidă ucraineni acum prin frig.
Putin nu se va opri atât timp cât el va crede că poate să diminueze ajutorul european prin diverse campanii de dezinformare, folosind partide care subminează ajutorul pentru Ucraina. Şi va încerca să ducă războiul atât timp cât are mijloace financiare să o facă. Eu cred, însă, că sunt nişte semne bune: un mare deficit al economiei ruse, încep să aibă probleme cu banii, pentru prima dată, în ianuarie, ruşii au pierdut mai mulţi oameni pe front decât au mobilizat. Şi dacă lucrul acesta va continua, să ştiţi că anul viitor, la începutul anului, sunt mari şanse să vedem, practic, Rusia, că va trebui să facă nişte paşi înapoi, nu doar să accepte discuţii privind încheierea războiului. S-ar putea chiar să înregistrăm un colaps al Federaţiei Ruse, aşa cum s-a întâmplat cu Germania în Primul Război Mondial.”
Deocamdată, o consecință certă a ofensivei Moscovei este că dacă Rusia îşi dorea “mai puţin NATO” în apropierea graniţelor sale, a obţinut “exact opusul”, după cum obișnuia să spună fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg – Finlanda s-a alăturat în 2023, dublând practic graniţa Alianţei cu Rusia, iar Suedia a urmat-o în 2024, după decenii de nealiniere militară. În teatrul de război, ceea ce liderul de la Kremlin numea în 2022 “o operațiune militară specială“ s-a transformat într-un conflict de uzură, cu implicații militare, economice și umanitare de amploare.
Un bilanţ realizat de Centrul pentru Studii Strategice Internaţionale estimează că, deși numărul avansat de autorități este mult mai mic, numărul total al pierderilor militare combinate, ucişi, răniţi sau dispăruţi, pentru forţele ucrainene şi ruse s-ar situa între 1,8 şi 2 milioane de oameni, două treimi dintre victime fiind în rândul forțelor ruse. Monitorizările ONU arată că sunt peste 15 mii de victime confirmate în rândul civililor, iar la toate acestea se adaugă aproape 6 milioane de ucraineni care au plecat în străinătate şi aproape 4 milioane de refugiaţi în interiorul Ucrainei.
Un raport comun al autorităţilor de la Kiev, Băncii Mondiale, Uniunii Europene şi ONU estimează, pe de altă parte, costurile reconstrucţiei de după război a Ucrainei la peste 500 de miliarde de euro în următorul deceniu.
