Muncind în România

Guvernul României a modificat Legea privind sistemul asigurărilor de şomaj şi introduce o primă pentru tinerii care nu muncesc, nu studiază şi se angajează pentru prima oară pe perioadă nedeterminată.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Sorin Iordan, 10.03.2026, 17:30

Guvernul României a modificat Legea privind sistemul asigurărilor de şomaj şi introduce o primă pentru tinerii care nu muncesc, nu studiază şi se angajează pentru prima oară pe perioadă nedeterminată. Principalele modificări vizează introducerea unei prime de stabilitate, în valoare de 27.000 lei (circa 5.300 euro), acordată acestei categorii pe parcursul a 24 de luni, neimpozabilă şi condiţionată de menţinerea locului de muncă. Astfel, 1.000 lei (aproape 200 euro) lunar vor fi primiţi în primele 12 luni şi 1.250 lei (aproximativ 245 euro) lunar în următoarele 12. Acest tip de sprijin se adaugă sumei lunare fixe de 2.250 lei (circa 440 euro) pe care o primesc angajatorii pentru fiecare persoană angajată din anumite categorii vulnerabile, precizează Ministerul Muncii. Instituţia a transmis că noile prevederi adaptează politicile de ocupare la realităţile actuale ale pieţei muncii şi răspund unor provocări concrete, precum şomajul de lungă durată, dificultăţile de integrare a tinerilor care nu lucrează şi nici nu urmează cursuri, lipsa forţei de muncă în anumite zone şi nevoia de sprijin pentru persoanele aflate în situaţii vulnerabile. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în România rata şomajului în rândul tinerilor a fost, în ianuarie 2026, de 28,2%, în condiţiile în care acest indicator a fost de 15,1% în Uniunea Europeană și de 14,8% în Zona Euro.

Piaţa muncii din România trece printr-o schimbare de paradigmă.Potrivit unui sondaj de opinie, dacă pentru 8 din 10 angajaţi salariul este criteriul decisiv atunci când îşi caută de lucru, motivul pentru care aceştia aleg să rămână loiali unei companii s-a schimbat. Astfel, românii preferă echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată în detrimentul siguranţei locului de muncă. Presiunea costurilor de trai se simte însă acut, aproape jumătate dintre români admiţând că au sau caută deja al doilea job, o cifră mult peste media globală. În paralel, studiul relevă faptul că nemulţumirile nu se mai traduc automat în demisii, iar angajaţii sunt mai puţin dispuşi să rişte negocieri agresive. O altă tendinţă majoră este ascensiunea Inteligenţei Artificiale. Unul din doi angajaţi români preferă acum să ceară sfaturi profesionale de la AI, în loc să apeleze la propriul manager. Cu toate acestea, deşi tehnologia le uşurează munca, 33% dintre salariaţii din România se tem că postul lor ar putea dispărea în următorii 5 ani. Sondajul a scos la iveală şi o situaţie paradoxală: deşi majoritatea angajatorilor recunosc beneficiile autonomiei, 85% dintre aceştia refuză în continuare să le permită subalternilor să îşi gestioneze singuri programul de lucru.

Inspectoratul Judeţean de Urgenţă Brăila înregistrează un deficit de personal de aproape 35% şi ocupă locul al 2-lea în clasamentul naţional al lipsei de angajaţi, după ISU Tulcea. Inspectorul-şef al ISU Brăila, locotenent-colonelul Daniel Movileanu, a declarat că în 2025 nu au fost organizate concursuri de ocupare a posturilor vacante, ci au fost repartizaţi, din cadrul instituţiilor de învăţământ, 13 subofiţeri şi un ofiţer. Movileanu a precizat că deficitul de personal al inspectoratului brăilean este foarte mare şi că, în funcţie de tipul de intervenţii necesare în situaţiile de urgenţă, suplimentează forţele din judeţele învecinate, precum Galaţi, Tulcea sau Buzău. La nivel naţional, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență se confruntă cu un deficit semnificativ de personal, care afectează capacitatea de intervenție în miile de misiuni zilnice, între care incendii și acordarea de prim ajutor. Potrivit IGSU, această criză este cauzată de numărul mare de pensionări și de limitările impuse angajărilor.

Angajaţii din judeţul Botoşani, care nu au studii, dar care au acumulat experienţă în domeniul în care muncesc, pot obţine documente de calificare după câteva sesiuni de evaluare. Acestea sunt organizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la solicitarea firmelor. Noul serviciu este destinat angajatorilor care au salariaţi cu studii gimnaziale mai puţin de 8 clase şi nu deţin certificate de calificare, deşi au experienţă în domenii de activitate precum confecţionări textile, sudori, zidari şi zugravi. Judeţul Botoşani are peste 4.000 de şomeri înregistraţi oficial. Circa 66% dintre aceştia fie nu au studii, fie au mai puţin de 8 clase şi, prin urmare, sunt încadraţi în categoria persoanelor greu ocupabile.