Atracţii naturale în Geoparcul Ţinutul Buzăului

Situat în zona de curbură a Carpaților, Geoparcul UNESCO Ţinutul Buzăului este o zonă exclusiv rurală care include 18 comune din zona de deal și munte din nord-vestul județului Buzău. Peisaje încântătoare, fenomene geologice unice, oameni şi locuri de poveste, precum şi produse gastronomice specifice zonei reprezintă elementele unei călătorii sau vacanţe reuşite în Ţinutul Buzăului.

Ștefan Baciu, 24.03.2026, 16:31

Întins pe o suprafaţă de peste o mie de km pătraţi, pe care se află 18 comune din zona colinară şi de munte a Carpaţilor de Curbură, Ţinutul Buzăului a fost declarat, în anul 2022, Geoparc Internațional UNESCO, fiind considerat un teritoriu cu resurse naturale și culturale de importanță internațională. Cei care vor aunge în Ţinutul Buzăului vor descoperi, îndiferent de anotimp, peisaje deosebite şi vor remarca diversitatea speciilor de floră şi de faună în cursul deplasărilor în natură. Zona este ospitalieră şi bogată din punct de vedere cultural, dar şi specială datorită fenomenelor geologice, care stau şi la baza multor poveşti locale. Am încercat să evidenţiem aceste atracţii cu ajutorul Irinei Ţîrdea, coordonator local al Geoparcului UNESCO Ţinutul Buzăului:
„Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului se poate lăuda cu extrem de multe formațiuni geologice, precum și cu fenomene geologice de importanță internațională, printre care și „Focurile vii”. Pe acestea le găsim în comuna Lopătari în două geosituri. Unul dintre ele este în satul Terca, pe unul dintre dealurile localității, iar cel de-al 2-lea geosit este la fel de spectaculos, poate chiar mai spectaculos cu cât se desfășoară în imediata apropiere a albei unui râu. Gazul metan, care se află în adâncuri, se infiltrează către suprafață și se aprinde de la sine, creând flăcări mici, perpetue. Aceste flăcări ard continuu și sunt adesea denumite eterne sau focuri vii.”

Gazul metan se aprinde fie din cauza frecării care apare când acesta iese la suprafaţă, prin crăpăturile pământului, fie din cauza razelor soarelui. În Ţinutul Buzăului sunt şi alte fenomene spectaculoase, care îi atrag pe turişti: „Județul Buzău se află într-una dintre cele mai active zone seismice din lume. Tocmai această activitate a generat și atât de multe fenomene geologice. De aceea avem vulcani în zona Buzăului, însă îi regăsim sub formă de vulcani noroioși. Spre exemplu, avem patru geosituri de vulcani noroioși Pâclele Mari, Pâclele Mici, Fierbătorile de la Berca și Fierbătorile de la Beciu. Aceştia se deosebesc între ei prin conținutul de apă. Pentru a putea să prepari un vulcan noroios, ai nevoie de gaz, ai nevoie de petrol, sare, apă și argile. În cazul Pâclelor Mici, Pâclelor Mari, datorită parteneriatului cu Institutul de Fizică a Pământului și a cercetărilor făcute de aceștia în teritoriu, avem certitudinea că undeva, la 3 km adâncime, se află niște pungi mari de gaze, gaze care în momentul în care ies către suprafață, în drumul lor angrenează toate aceste elemente sare, petrol, apă, argilă. Este o diferență între geosituri, de textură și formă. Pâclele Mari, Pâclele Mici o să observați că sunt formațiuni conice ale vulcanilor, pe când fierbătorile de la Berca și fierbătorile de la Beciu au un aspect mai degrabă de lacuri de noroi.”

Vulcanii noroioşi creează un peisaj selenar, în contrast cu zonele din apropiere, acoperite de vegetaţie.

La fel de spectaculoase sunt şi imaginile cu formaţiunile din sare, după cum am aflat de la Irina Ţîrdea, coordonator local al Geoparcului UNESCO Ţinutul Buzăului: „Putem merge, spre exemplu, la masivul de sare din zona Mânzălești-Lopătari, acolo unde sarea care s-a depus pe fundul mării Paratethys de odinioară. Datorită densității, a ieșit către suprafață, ajutată de forțele tectonice. În Lopătari veți regăsi canionul de sare, care este absolut spectaculos. După mai multe zile în care soarele ajută la evaporarea apei, canionul este alb complet. Așa, ca un pont pe care pot să-l dau turiștilor care ajung în zonă, în zonele concave, dacă vă uitați cu atenție veți regăsi foarte multe formațiuni sub formă de stalactite. Sunt spectaculoase și efemere în același timp pentru că după fiecare ploaie, evident acestea se topesc și dispar. În zona Mânzălești Lopătari, în aceste domuri de sare găsim și foarte multe peșteri, printre care și cea de-a 2-a cea mai lungă peșteră din lume, peștera 6S, peșteră în masiv de sare. Din păcate, pentru că este extrem de instabil, nu putem vizita peșterile. Au făcut-o speologii care au avut curiozitatea de a descoperi ținutul Buzăului, dar ne putem bucura de aspectul de la suprafață al munţilor de sare de la Mânzălești.”

Trovanţii şi, mai ales, chihlimbarul de Colţi sunt alte fenomene geologice şi, totodată alte motive pentru care Ţinutul Buzăului a devenit Geoparc UNESCO.