Retrospectiva săptămânii 01-07.03.2026
Sumar: România și criza din Orientul Mijlociu; Discuții despre securitate la Varșovia; Propuneri pentru marile Parchete; Noi ambasadori la București
Daniela Budu, 07.03.2026, 11:30
România și criza din Orientul Mijlociu
Autorităţile române anunță că sunt în stare de alertă în contextul conflictului din Orientul Milociu. Ministrul de Externe, Oana Ţoiu, a declarat că evacuarea cetăţenilor români aflaţi în zonele de conflict se face exclusiv pe baza criteriilor de urgenţă stabilite de echipele consulare. Deocamdată, însă, doar câteva sute de români din cele câteva mii care şi-au anunţat prezenţa în Orientul Mijlociu după declanşarea conflictului au revenit în România.
MAE dă asigurări că monitorizează permanent situaţia cetăţenilor români aflaţi în zonă şi menţine contactul constant cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din regiune. Potrivit ministrului, acestea se coordonează şi cu reţeaua consulară a celorlalte state ale UE, pentru a putea acorda împreună asistenţă cetăţenilor români şi europeni. Joi, Oana Țoiu a discutat cu omologii din Arabia Saudită şi Oman despre situaţia românilor blocaţi din cauza războiului, despre protecţia şi asistenţa lor, despre deschiderea spaţiului aerian, dar şi despre colaborarea pentru efectuarea unor zboruri comerciale din zonă spre România şi Europa.
De fapt, MAE a anunţat că se caută în permanență opţiuni pentru repatrierea cetăţenilor români din zona Orientului Mijlociu. Condiţia este însă ca spaţiile aeriene să fie deschise.
În plus, ministerul de Externe a convocat o reuniune a celulei de criză special constituite în acest scop, iar Guvernul a convocat o şedinţă pe această temă. Însărcinatul cu afaceri al Republicii Islamice Iran la Bucureşti, Javad Karimi, a fost convocat la sediul MAE ‘pentru a i se prezenta îngrijorările profunde ale României în legătură cu conduita Republicii Islamice Iran în contextul actualei crize din regiunea extinsă a Orientului Mijlociu’.
Discuții despre securitate la Varșovia
De la Varșovia, unde s-a aflat joi într-o vizită oficială la invitația omologului Karol Nawrocki, și președintele Nicușor Dan a subliniat că prioritatea pentru autorităţi o reprezintă întoarcerea acasă a cetăţenilor români prinşi în conflictul din Golf. A precizat că nu va convoca Consiliul Suprem de Apărare a Țării, atât timp cât evenimentele nu prezintă un pericol imediat pentru România. De fapt, încă de la declanșarea conflictului din Orientul Mijlociu, șeful statului a dat asigurări că ‘România este în deplină siguranţă şi nu se află sub niciun fel de ameninţare directă.
Discuţiile de la Varșovia au vizat situaţia din Orientul Mijlociu, dar şi direcţia în care merge Uniunea Europeană. România şi Polonia rămân parteneri şi aliaţi de încredere în interiorul NATO şi UE, a precizat Nicuşor Dan.
‘Am reafirmat Parteneriatul strategic solid al naţiunilor noastre. Într-un context global complex, unitatea în interiorul NATO şi UE şi consolidarea Flancului estic sunt vitale pentru securitatea noastră comună şi pentru întreaga noastră Europă’, a transmis şeful statului.
România este partenerul strategic al Republicii Polone, a subliniat, la rândul său, preşedintele Karol Nawrocki. Acesta a spus că, în ceea ce priveşte securitatea, discuţiile au vizat Alianţa Nord-Atlantică, UE şi cooperarea Poloniei cu România şi cu SUA.
Șeful statului a discutat și cu premierul Donald Tusk despre colaborarea în domeniul Apărării și despre ‘responsabilitatea comună a României şi Poloniei pentru consolidarea securităţii pe continentul nostru şi a viitorului proiectului european’.
Cu prilejul Zilei Solidarităţii româno-polone, s-a aflat, marți, la Varșovia și şefa diplomaţiei, Oana Ţoiu, care a transmis că Bucureştiul îşi doreşte cooperarea în formatele România-Polonia-Turcia, dar şi Bucureşti 9 (B9).
“Colaborarea noastră este esenţială pentru ca priorităţile regiunii să fie în centrul politicilor europene, pentru cooperarea transatlantică şi securitatea pe Flancul estic”, a transmis Oana Țoiu după întâlnirea cu omologul Radoslaw Sikorski.
Iar la Bruxelles, ministrul roman al Apărării, Radu Miruţă, a avut o întrevedere cu preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care, potrivit MApN, “a reconfirmat angajamentul comun pentru consolidarea securităţii şi apărării europene, într-un context internaţional marcat de provocări complexe şi dinamice”.
Propuneri pentru marile Parchete
La Bucureşti, ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a prezentat propunerile pentru funcţiile de conducere în marile parchete, după patru zile de interviuri. 19 candidați au participat la selecția organizată în perioada 8 ianuarie – 2 martie. Șefa DNA Iași, Cristina Chiriac, a fost nominalizată pentru funcţia de procuror general. La DNA este propus să preia conducerea unul dintre adjuncţii din prezent – Viorel Cerbu, iar la şefia DIICOT a fost nominalizat Codrin Horaţiu-Miron, care conduce acum Serviciul Teritorial din Timişoara. Candidații vor fi audiați între 10 și 17 martie de Consiliul Superior al Magistraturii, care trebuie să dea un aviz consultativ, dar obligatoriu. Ulterior, preşedintele României îi va numi în funcţie pe cei propuşi sau îi va respinge, caz în care procedura se va relua.
Noi ambasadori la București
Doi noi ambasadori și-au început, oficial, mandatul în România, după prezentarea scrisorilor de acreditare președintelui Nicușor Dan. Ambasadorul SUA, Darryl Nirenberg, care a depus jurământul în februarie, şi-a reafirmat angajamentul de a consolida cei aproape 30 de ani de cooperare bilaterală solidă în domeniile apărării, securităţii, schimbului de informaţii, aplicării legii şi parteneriatului economic. Oficialul a subliniat că relaţia dintre SUA şi România se bazează pe interese comune, pe un angajament ferm faţă de statul de drept şi pe o viziune comună pentru un viitor sigur şi prosper. Șeful statului l-a primit, pentru prezentarea scrisorilor de acreditare, și pe ambasadorul agreat al Republicii Moldova, Mihai Mîţu. Părțile au subliniat că dezvoltarea proiectelor comune contribuie direct la modernizarea Republicii Moldova și la aprofundarea integrării sale în spațiul european.
