Retrospectiva săptămânii 03.03 – 09.03.2024
Congres PPE, la București/ Sprijin pentru aderarea deplină a României la Schengen/ Întrevederi ale președintelui Klaus Iohannis/ Decizii în Camera Deputaților/ Simona Halep, victorie parţială la Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne/
Corina Cristea, 09.03.2024, 11:00
Congres PPE, la București
Peste 2000 de delegați din 40 de țări, între care şi 13 şefi de stat şi de guvern, președinți de partide și comisari europeni, au participat, miercuri și joi, la București, la Congresul Partidului Popular European. Ursula von der Leyen a fost desemnată cu acest prilej candidata PPE la preşedinţia Comisiei Europene. În cadrul unei conferinţe de presă, aceasta a declarat că obiectivul său este păstrarea unei Uniuni Europene puternice şi sigure, paşnice şi prospere, democratice şi unite. Ea a mai declarat că „preşedintelui rus Vladimir Putin nu trebuie să i se permită să câştige războiul prin care a încercat să schimbe din nou frontierele cu forţa”. Candidata PPE a reiterat susținerea pentru Ucraina, pentru viitorul european al acesteia, și a promis în același timp că va continua lupta împotriva schimbării climatice.
În prima zi a Congresului de la Bucureşti, Partidul Popular European a adoptat în unanimitate un manifest electoral în care cere ca România şi Bulgaria să adere complet la spaţiul Schengen. Documentul a primit inclusiv votul popularilor din Austria, țară al cărei cancelar, Karl Nehammer, și el din aceeași familie politică, s-a opus, până acum. La București, preşedintele PPE, Manfred Weber, a reiterat că România şi Bulgaria îndeplinesc toate criteriile. Amintim că, în decembrie anul trecut, Consiliul Uniunii Europene a votat intrarea României și Bulgariei în Schengen doar aerian și maritim, din martie 2024. Reuniunea a fost găzduită de Partidul Naţional Liberal, la co-guvenare în România, în parteneriat cu Partidul Popular European. Bucureştiul a mai fost gazda unui congres al Popularilor Europeni în octombrie 2012.
Sprijin pentru aderarea deplină a României la Schengen
În demersul său de aderare completă la spațiul Schengen, România are și susţinerea Belgiei, care deţine acum preşedinţia Consiliului Uniunii. La Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, din această săptămână, de la Bruxelles, ministrul de Interne, Annelies Verlinden, a subliniat că preşedinţia belgiană a Consiliului UE va continua să lucreze pentru o aderare deplină la Schengen a celor două țări, în concordanţă cu recomandările Comisiei Europene.
Prezent la Consiliu, ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, a subliniat că Bucureștiul cooperează deja pentru protecţia frontierelor şi combaterea migraţiei ilegale în România. El a precizat că România a redus migraţia cu circa 60% anul trecut și a adăugat: „dacă ne uităm la situaţia din teren, vedem că România ar putea întări zona Schengen şi nu este corect deloc să fim doar parţial integraţi în spaţiul Schengen”. La Bruxelles, ministrul român a semnat cu omologul său bulgar şi cu comisarul european pentru afaceri interne un nou cadru de colaborare pentru managementul graniţelor. Cele două state au acum la dispoziţie un plus de 85 de milioane de euro pentru creşterea capacităţilor.
Întrevederi ale președintelui Klaus Iohannis
Preşedintele Klaus Iohannis a discutat, joi, la București, cu cancelarul austriac Karl Nehammer, iar după întâlnire şeful statului a scris pe o reţea de socializare că procesul de aderare deplină a României la Schengen va continua până la atingerea acestui obiectiv final. „Uniunea Europeană trebuie să fie unită, puternică şi prosperă, iar intrarea ţării noastre în spaţiul de liberă circulaţie va consolida şi mai mult securitatea europeană în beneficiul tuturor cetăţenilor”, a apreciat preşedintele României.
Cancelarul Austriei spunea, în discursul său în faţa participanţilor la Congresul PPE, că frontierele Uniunii au nevoie de finanţare şi că sunt necesare proceduri de azil rapid implementate pentru ca cei care se află ilegal pe teritoriul comunitar să poată fi repatriaţi. În această săptămână, șeful statului a avut o întrevedere, la București, și cu omoloaga sa din Republica Moldova vecină, Maia Sandu. Anterior, și premierul Marcel Ciolacu a discutat cu Maia Sandu, context în care a reconfirmat sprijinul „ferm” pentru parcursul european al Chişinăului.
Decizii în Camera Deputaților
Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege care permite organizarea alegerilor prezidenţiale în luna septembrie. PSD şi PNL, aflate la guvernare, au convenit ca primul tur al alegerilor să se desfăşoare în 15 septembrie, iar cel de-al doilea pe 29, aceeaşi lună. Actul normativ a fost contestat de USR şi Forţa Dreptei la Curtea Constituţională, care va discuta pe 20 martie sesizarea opoziţiei. De Camera Deputaților a trecut şi a mers la promulgare și proiectul de lege care prevede că traficanţii de droguri de mare risc nu vor mai primi pedepse cu suspendare, iar tranzacţionarea de substanţe psihoactive se va pedepsi cu închisoarea de la trei la zece ani. Nu în ultimul rând, deputaţii au respins cu majoritate de voturi moţiunea simplă la adresa ministrului de finanţe, Marcel Boloş. Iniţiatorii, USR şi Forţa Dreptei, i-au reproşat introducerea taxei de 10% pe concediile medicale. În schimb, ministrul Boloş a respins acuzaţiile şi a catalogat demersul opoziţiei drept politicianist.
Simona Halep, victorie parţială la Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne
Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne i-a redus jucătoarei de tenis Simona Halep pedeapsa pentru dopaj de la 4 ani la nouă luni. Românca, fostă numărul unu mondial, câștigătoare la Roland Garros şi Wimbledon și deținătoare a peste 20 de alte trofee, se poate astfel întoarce pe teren, întrucât suspendarea ei provizorie a început în 7 octombrie 2022. Suspendarea fusese decisă pentru două presupuse delicte sportive – prezenţa în urină a unei substanţe interzise şi nereguli în paşaportul biologic. Potrivit TAS, Halep a dovedit că încălcarea regulilor antidoping a fost neintenţionată. Ea a dat în judecată compania canadiană care a produs suplimentele nutriţionale din cauza cărora consideră că a fost testată pozitiv şi cere despăgubiri de 10 milioane de dolari.
