Retrospectiva săptămânii 08.02 – 14.02.2015

Preşedintele Klaus Iohannis, la Bruxelles

Florentin Căpitănescu, 14.02.2015, 09:40

Preşedintele Klaus Iohannis, la Bruxelles

România înţelege pericolul sporit al conflictului armat din Ucraina vecină şi se implică în soluţionarea acestuia, a declarat, la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis, la prima sa participare la Consiliul European. El a subliniat că singura soluţie pentru criza ucraineană este cea politică, bazată pe dialog şi care urmăreşte încetarea vărsării de sânge. Avem speranţe reînnoite că respectarea independenţei, integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei va deveni o prioritate pentru toţi participanţii la negocierile în format internaţional, inclusiv pentru Rusia, a afirmat înaltul oficial român. Preşedintele Iohannis a mai spus că la Consiliul European s-a adoptat, în numele României, o declaraţie referitoare la combaterea terorismului, menţionând că măsurile care vor fi decise trebuie aplicate fără diferenţe de tratament între statele membre Schengen şi cele non Schengen, aşa cum este cazul României. Această declaraţie pune accent pe asigurarea securităţii cetăţenilor, prevenirea radicalismului de orice fel şi cooperarea cu partenerii internaţionali ai UE. În marja Consiliului, şeful statului s-a întâlnit cu cancelarul german, Angela Merkel, şi cu omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, cel ca l-a invitat pe preşedintele român să facă o vizită la Kiev. Tot săptămâna aceasta, preşedintele Iohannis a discutat, la Paris, cu omologul său francez, Francois Hollande. Agenda întâlnirii a fost dominată de parteneriatul strategic bilateral, situaţia din Ucraina şi evoluţiile economice din UE. De asemenea, şeful statului a discutat cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Franţa.

Premierul Victor Ponta, o importantă vizită la Washington

Premierul român, Victor Ponta, aflat într-o vizită oficială în SUA, a reafirmat preocuparea Bucureştiului pentru întărirea cooperării cu Washingtonul în domeniul apărării. Ideea a fost exprimată în discuţia pe care premierul Ponta a avut-o cu secretarul american al aparării în funcţie în acel moment, Chuck Hagel, cel care, între altele, a apreciat contribuţia Romaniei la intervenţiile militare internaţionale, în special în Afganistan, şi excelenta colaborare bilaterală în aceste operaţiuni. Pe de altă parte, o misiune economică a Departamentului Comerţului din SUA va veni, în mai, în România, pentru a studia oportunităţi de afaceri în domeniul tehnologiei informatice şi al securităţii cibernetice – au stabilit premierul Ponta şi secretarul american al Comerţului, Penny Pritzker. Cei doi au evaluat si progresele făcute în aplicarea Planului de acţiune bilaterală de îmbunătăţire a mediului de afaceri în România. Într-o altă întâlnire importantă, cea cu directorul CIA, John Brennan, au fost subliniate progresele din cadrul Parteneriatului strategic România-SUA. Directorul CIA a apreciat relaţia de colaborare cu SRI şi SIE şi a lăudat rolul asumat de România în regiune. Vizita, a precizat Guvernul de la Bucureşti, a avut şi o importantă componentă economică. De altfel, Ponta a prezidat, la Washington, o masă rotundă organizată de American-Romanian Business Council.

Justiţia şi politicienii

Unul dintre cei mai influenţi politicieni români ai ultimului deceniu, Elena Udrea, fost ministru al dezvoltării regionale şi turismului, a fost arestată preventiv, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis propunerea procurorilor anticorupţie. Ea este acuzată, între altele, de trafic de influenţă, într-un mega-dosar judiciar în care sunt implicaţi mai mulţi foşti ministri şi în care sunt cercetate contracte cu licenţe IT destinate sistemului de educaţie. Anterior, plenul Camerei Deputaţilor a aprobat mai multe cereri pe numele Elenei Udrea de încuviinţare a începerii urmăririi penale şi, respectiv, de reţinere şi arestare, în condiţiile în care ea mai este anchetată într-un alt dosar cunoscut. Ca semn al influenţei şi notorietăţii sale, Udrea a fost cel mai apropiat colaborator al fostului preşedinte, Traian Băsescu, la a cărui succesiune a şi candidat, în noiembrie 2014. Tot săptămâna aceasta, Senatul a aprobat încuviinţarea începerii urmăririi penale faţă de un fost ministru al Economiei, Ion Ariton, acuzat de abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite. În aceeaşi zi, Senatul a respins, însă, cererea formulată de procurori în cazul lui Varujan Vosganian, tot un ex-ministru al Economiei, acuzat de constituire de grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare. Controversatul vot intervine în contextul în care, în recentul raport pe justiţie al Comisiei Europene, Parlamentul de la Bucureşti a fost criticat fiindcă obstrucţionează anchetele judiciare. Votul din Senat a stârnit nemulţumirea şefului statului, Klaus Iohannis.

Dezacorduri cu creditorii internaţionali

Neîntelegerile asupra liberalizării preţului la gaze şi a privatizării unor companii energetice au făcut ca vizita la Bucureşti a delegaţiei creditorilor internaţionali – FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană – să se incheie fără obişnuita scrisoare de intenţie. Premierul Victor Ponta a declarat că liberalizarea ar însemna o creştere prea mare a tarifelor la gaze, atât pentru populaţie, cât şi pentru agenţii economici. În privinţa companiilor energetice vizate, Ponta a apreciat că restructurarea lor masivă ar duce, în câţiva ani, la reducerea semnificativă a acestui sector în România. Negocierile pe cele două teme restante vor fi reluate în aprilie, a precizat premierul.