Retrospectiva săptămânii 11.10 – 17.10.2020

Prelungirea stării de alertă Preşedintele la summit/ România între alegeri/ Falsuri, spălare de bani şi strungărie/ Aur la canotaj, dezastru la fotbal.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Bogdan Matei, 17.10.2020, 09:54

Prelungirea stării de alertă

Ceea ce, eufemistic, se cheamă noua normalitate, provocată de pandemia de COVID-19, s-a prelungit, în România, pentru încă 30 de zile, sub forma stării de alertă. Instituită de Guvern încă din mai, după două luni de stare de urgenţă, aceasta menţine restricţiile propuse anterior de Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă, pe fondul unei noi explozii de cazuri de contaminare, care-au trecut de patru mii pe zi. Masca de protecţie trebuie să fie purtată în spaţiile aglomerate, în zonele cu incidenţă de la zero la trei la mie şi la 50 de metri de la intrarea în şcoli.

În zonele cu incidenţă de peste trei la mie este obligatoriu ca masca să fie purtată şi în toate spaţiile deschise. Secretarul de stat în ministerul de Interne Raed Arafat a precizat că se interzic evenimentele private de tipul nunţilor, botezurilor sau aniversărilor, iar manifestările din campania electorală viitoare pot avea loc cu maximum 20 de persoane în interior şi 50 în exterior. El a mai spus că este obligatorie şi testarea personalului din centrele rezidenţiale, o dată pe săptămână, de către Direcţiile de Sănătate Publică.

Preşedintele la summit

Pandemia şi viitoarele relaţii dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie – puncte centrale pe agenda Consiliului European de la Bruxelles, la care România a fost reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis. El a pledat pentru o coordonare sporită între statele membre ale Uniunii, în contextul creşterii numărului de cazuri de infectare cu COVID-19 pe întregul continent. Şeful statului român vrea şi ca fluxurile de aprovizionare transfrontaliere să rămână deschise. Un cadru flexibil, care să permită ţărilor membre să identifice cele mai potrivite soluţii pentru asigurarea tranziţiei verzi, e o altă miză pentru România – a precizat prşedintele Iohannis.

România între alegeri

Biroul Electoral Central a anunţat rezultatele finale ale alegerilor locale de pe 27 septembrie. Iniţial programat în iunie şi amânat din cauza pandemiei, scrutinul a avut drept miză 41 de funcţii de presedinţi de consilii judeţene, peste 1300 de consilieri judeţeni, 40 de mii de consilieri locali şi circa 3200 de primari. Considerat eminamente politic, votul pentru listele de consilieri confirmă supremaţia actuală a PNL (la guvernare), cu 34%.

La patru procente distanţă, PSD, în opoziție, e al doilea, iar Alianța USR PLUS, cu sub 7%, a treia. Social-democraţii şi-au adjudecat, în schimb, 20 de consilii judeţene, faţă de doar 17 ale liberalilor şi 4 ale UDMR. La Bucureşti, matematicianul și activistul civic Nicuşor Dan, care a candidat independent, cu susţinerea PNL şi USR, a înlocuit-o la Primăria Generală pe social-democrata Gabriela Firea.

Dreapta a câştigat şi trei din cele şase primării de sector, iar stânga pe celelalte trei. Pe 6 decembrie, ar urma să aibă loc şi alegerile parlamentare, dar data acestora e, deja, subiect de dispută politică în contextul actualei crize sanitare. Un deputat neafiliat a depus, pentru dezbatere în regim de urgenţă, un proiect legislativ ce prevede ca scrutinul să fie organizat pe 14 martie anul viitor. Puterea a replicat, însă, că nimic nu oferă certitudinea că lucrurile vor sta mai bine în martie decât în decembrie.

Falsuri, spălare de bani şi strungărie

Fostul preşedinte al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor din România, Laurenţiu Baranga, a fost plasat în arest la domiciliu pe o perioadă de 30 de zile, fiind acuzat de procurori că s-a folosit de documente de studii falsificate, ulterior desfiinţate de către instanţe. Potrivit anchetatorilor, prejudiciul creat instituţiilor unde a lucrat depăşeşte o jumătate de milion de lei, echivalentul a peste o sută de mii de euro.

Strungar de formaţie, Baranga a demisionat din funcţia de preşedinte al Oficiului, pe care o preluase luna trecută, după ce a fost acuzat ca şi-a falsificat diploma de bacalaureat, obţinută la 32 de ani. Premierul liberal Ludovic Orban a declarat că nu avea informaţii despre diplomele false ale acestuia şi că, inainte de învestirea lui, au fost aplicate toate procedurile de evaluare a candidaturii. Preşedintele interimar al Senatului, social-democratul Robert Cazanciuc, spune că premierul ar trebui să demisioneze, pentru că a numit un falsificator într-o funcţie din care se puteau controla tranzacţiile financiare ale României.

Aur la canotaj, dezastru la fotbal

Cu patru medalii de aur, una de argint şi una de bronz, România a încheiat pe locul al treilea în clasamentul pe naţiuni la Campionatele Europene de canotaj din oraşul polonez Poznan, fiind devansată doar de Olanda şi Italia. Echipa naţională de fotbal, în schimb, continuă să colecţioneze contraperformanţe în serie. Duminică, românii au fost surclasaţi, scor 0-4, în deplasare, de reprezentativa Norvegiei, iar miercuri au pierdut cu 0-1 meciul de acasă cu Austria, în Grupa 1B a Ligii Naţiunilor. Săptămâna trecută, România ratase şi participarea la turneul final continental de anul viitor, la care Bucureştiul va fi una dintre gazde, dupa ce a pierdut, în deplasare, cu 1-2, meciul cu Islanda, din semifinalele barajului de calificare.