Retrospectiva săptămânii 13.07-19.07.2025

Parlamentul a respins prin vot moţiunea de cenzură împotriva guvernului Bolojan/ CCR funcționează în următorii trei ani într-o formulă nouă/ PNRR, în atenția oficialilor de la București și Bruxelles/ Programul Rabla pentru persoane fizice va fi relansat

Corina Cristea, 19.07.2025, 11:00

Parlamentul a respins prin vot moţiunea de cenzură împotriva guvernului Bolojan

Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, iniţiată de 131 de deputaţi şi senatori, a fost respinsă, luni, prin vot, în Parlamentul de la Bucureşti. Astfel, Executivul rămâne în funcţie, iar legea austerităţii, pentru care guvernul şi-a angajat răspunderea, va intra în vigoare dacă va trece şi testul controlului de constituţionalitate.

Principalele măsuri care ar urma să se aplice de la 1 august vizează majorarea TVA, reorganizarea sistemului de acordare a burselor şcolare, creşterea accizelor la alcool, tutun şi carburanţi, dar şi impunerea contribuţiei la sănătate pentru suma ce depăşeşte 3.000 de lei (circa 600 de euro) din pensii. De anul viitor, profiturile suplimentare ale băncilor şi câştigurile din jocul de noroc se vor impozita mai mult, salariile şi pensiile din sistemul public nu mai cresc şi se limitează angajările şi sporurile nejustificate.

Premierul Ilie Bolojan a explicat că toate aceste măsuri sunt necesare pentru a redresa deficitul bugetar și, spune el, deja România începe să-şi recâştige încrederea pe pieţele internaţionale, costurile la împrumuturi începând să scadă. Alianța pentru Unirea Românilor, inițiatoare a moțiunii, a atacat, însă, la Curtea Constituţională primul pachet de măsuri fiscale pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament. Dezbaterea sesizării va avea loc pe 22 iulie. Cei afectați de primele măsuri de austeritate anunțate de guvern au ieșit în stradă pentru a protesta.

CCR funcționează în următorii trei ani într-o formulă nouă

Curtea Constituţională a României şi-a schimbat componenţa şi are în premieră o femeie în funcția de preşedinte. Este vorba despre Simina Tănăsescu, numită judecător la Curtea Constituțională de fostul preşedinte al țării, Klaus Iohannis, în 2019. Aceasta a fost aleasă prin vot de majoritatea celor nouă judecători constituționali, dintre care trei abia și-au început mandatele de câte nouă ani. Este vorba despre Dacian Cosmin Dragoş, propus de preşedintele Nicuşor Dan, profesor universitar și conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, și judecătorii propuși de cele două camere ale Parlamentului: Mihai Busuioc, care a condus în ultimii opt ani Curtea de Conturi, respectiv Csaba Asztalos, care exercita funcția de președinte al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

Prima decizie a CCR în noua formulă a vizat sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan în legătură cu Legea privind unele măsuri pentru combaterea antisemitismului şi xenofobiei. Şeful statului a apreciat că legea a fost adoptată cu încălcarea unor norme şi principii constituţionale şi că nu este clară în explicarea noţiunilor de legionar şi fascist, ceea ce ar lăsa loc arbitrariului în interpretarea şi în aplicarea acestei noţiuni de către organele judiciare competente. Joi, Curtea Constituțională a constatat că legea este clară, precisă şi predictibilă prin raportare la scopul său, acela de a proteja prin mijloace penale valorile sociale cele mai importante ale unei societăţi democratice, demnitatea fiinţei umane şi respectul deplin al drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

PNRR, în atenția oficialilor de la București și Bruxelles

Proiecte în valoare de aproximativ 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi îndeplinite până în august 2026, astfel că acestea vor fi eliminate din Programul Național de Redresare și Reziliență, unde erau incluse pentru finanțare. Anunțul a fost făcut de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care a precizat că România trebuie să trimită, până la finalul acestei luni, Comisiei Europene forma revizuită a PNRR. Oficialul, care a prezentat concluziile reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR şi a dat detalii despre negocierile care au loc în această perioadă pentru ca Bruxelles-ul să accepte propunerile autorităţilor române, a dat, însă, asigurări că România nu va pierde nimic din finanţarea reprezentată de fondurile nerambursabile.

Potrivit acestuia, vor fi unele mici ajustări, dar nu există vreun pericol de neîndeplinire a acestor proiecte până în august 2026. Suma alocată României pentru implementarea PNRR este de 28,5 miliarde de euro, din care a încasat până acum 10,74 miliarde euro.

Programul Rabla pentru persoane fizice va fi relansat

Autoritățile de la București au analizat și revizuit programul care-i încurajează pe români să renunțe la mașinile vechi, ministrul Mediului anunțând oficial că programul Rabla pentru persoane fizice va fi relansat, dar cu un buget mai mic, de doar 200 de milioane de lei (circa 40 de milioane de euro). Diana Buzoianu a explicat că, pentru viitor, este nevoie de o regândire a acestei formule, nu doar pentru alocarea de vouchere, a afirmat Diana Buzoianu. Ministrul a mai spus că viziunea principală trebuie să se concentreze pe reducerea emisiilor poluante. Programul Rabla, care a început în 2005, are un rol esenţial în achiziţionarea maşinilor electrice, cele mai multe dintre ele fiind cumpărate prin această modalitate.